Incredibil, dar adevărat: Adriean Videanu a cerut dezlegare de la Comisia Europeană ca, în calitate de ministru, să poată da fonduri europene "persoanei particulare" Adriean Videanu, patronul Marmosim.
Adriean Videanu a cerut, într-o scrisoare trimisă CE, opinia comisarului european pentru dezvoltare regională despre intenţia firmei Marmosim, al cărei proprietar este, de a lua fonduri UE printr-un program operaţional la care Ministerul Economiei este autoritate de management.
Scrisoarea, citată de Realitatea.net, este trimisă de Videanu comisarului european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, iar în text ministrul admite indirect că este în conflict de interese, potrivit legislaţiei române, care stipulează că funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă, printre altele, cu "calitatea de membru al unui grup de interes economic". Ministrul economiei cere să se facă distincţia clară între calitatea sa oficială de ministru şi cea de "persoană particulară", astfel încat să aibă acces la fondurile UE pe care le gestionează tot el, dar în calitate de ministru.
"Dat fiind că doresc neapărat să evit probleme de orice natură, aş aprecia dacă aţi putea să vă exprimaţi opinia asupra acestei chestiuni, în condiţiile în care ar putea avea conotaţii delicate", se spune în scrisoarea trmisă comisarului european de către ministrul Videanu. Scrisoarea este trimisă de Videanu în calitate de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi poartă antetul Guvernului României.
Potrivit legislaţiei româneşti (Legea 161/2003, actualizată), prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, se arată în lege. Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I, în caz contrar actele administrative emise sau actele juridice încheiate fiind lovite de nulitate absolută.