Vizita oficiala - Basescu face lobby la Paris

Dupa discutiile cu Jacques Chirac, Basescu este optimist: "Franta ramane acelasi suporter fara rezerve al procesului de integrare a Romaniei in UE".

Presedintele Traian Basescu este, de ieri, intr-o vizita de lobby pe langa autoritatile franceze, pentru a obtine sprijinul acestora pentru sustinerea calendarului de aderare.

Doua zile in Franta, prilej de intrevederi cu omologul de la Elysee, Jacques Chirac, dar si cu sefii celor doua Camere ale Parlamentului, o intalnire cu raportorul pentru Romania in Parlamentul European, Pierre Moscovici. Aceasta este agenda prezidentiala pentru o vizita oficiala in contextul aderarii Romaniei la UE, cand tara noastra are nevoie de sprijinul Parisului, in primul rand prin ratificarea Tratatului de Aderare. Confirmat, de altfel, ieri, de catre Chirac. "Sustinem eforturile Romaniei de a raspunde obligatiilor pe care si le-a asumat", a spus acesta. Dupa discutiile cu Jacques Chirac, seful statului este optimist: "Franta ramane acelasi suporter fara rezerve al procesului de integrare a Romaniei in UE".

SPRIJIN. Aseara, la sediul Ambasadei romane la Paris, Traian Basescu a explicat obiectivele intrevederii cu presedintele Chirac. Sprijinul Frantei fata de aderarea Romaniei la UE a fost obtinut categoric. Pierre Moscovici, bun cunoscator al mecanismelor publice si al atmosferei din clasa politica franceza, da si el asigurari pozitive si convingatoare.

Azi, ministrii de interne roman si francez vor clarifica unele insatisfactii ale partilor legate de migratie. Daca administratia Hexagonului este deranjata de numarul mare al romanilor aflati la Paris cu si fara treaba, Bucurestiul e nemultumit de cele peste 2.000 de expulzari, cazuri in care Ambasada romana nu a fost notificata.

KOSOVO. Intrevederea Basescu-Chirac s-a axat pe doua coordonate ale politicii externe, cu care presedintele roman a venit in buzunar. Una este "solutia romaneasca" de reglementare a problemei Kosovo. Aceasta solutie, discutata in prealabil de Basescu cu presedintii grec, bulgar si slovac, prevede implicarea Uniunii Europene in rezolvarea disputelor din Balcanii de Vest. O solutie care sa multumeasca si majoritatea albaneza si minoritatea sarba nu exista, spune Basescu, insa, odata temperata pozitia Albaniei de sustinere excesiva a kosovarilor, se poate gasi o cale de normalizare a situatiei, fara ca frontierele sa sufere modificari. Interesul deosebit al Romaniei pentru liniste in Kosovo provine din convingerea ca "nu se poate integra in UE nici o tara aflata intr-o zona instabila", iar Kosovo este prea aproape de granita romana ca sa nu ne pese. Chirac s-a aratat interesat, zice Basescu, de expertiza romaneasca pe cele patru zone de "conflict inghetat" din bazinul Marii Negre si a promis implicarea Frantei. Explicatia: 50% din resursele energetice ale UE provin din acest bazin ori il tranziteaza, iar prognoza arata ca proportia va urca la 70% in urmatorii ani.

INCA O AXA. Ieri s-a petrecut a cincea intalnire intre Chirac si Basescu, intalnire in care nu au existat reprosuri fata de proamericanismul administratiei de la Bucuresti, nu de mult indigest pentru Paris. Fara a se arata deranjat de amintirea axei Washington-Londra-Bucuresti (construita aproape exclusiv in jurul componentei de securitate), presedintele francez a vorbit despre consolidarea unei axe Paris-Bucuresti, centrata in jurul intereselor comune politico-economice. Inaintea vizitei, intr-un comentariu BBC se amintea deja de o eventuala axa Paris-Berlin-Bucuresti. Poate nu intamplator, Chirac a multumit omologului sau roman, la inceputul intrevederii, pentru sprijinul acordat in rezolvarea crizei ostaticilor. Surse oficiale au informat ca delegatia romana s-a prezentat la Paris si cu o consistenta expertiza in combaterea terorismului. Aceasta expertiza ar fi sustinuta de implicarea in rezolvarea crizei irakiene, precum si de anumite succese aduse de lupta pe frontul secret.

UN CIVIL, SEF AL CNI

Ieri, in drum spre Paris, Basescu a vorbit despre cele 42 de legi privind siguranta nationala si despre numirea unui sef la comunitatea de informatii. Potrivit presedintelui, cele 42 de legi vor intra in dezbaterea Parlamentului dupa vacanta de iarna, in prezent aceste documente fiind analizate de catre specialisti si a apreciat ca noua legislatie in domeniu va fi mult mai concisa. In privinta Comunitatii Nationale de Informatii, Basescu a spus ca acest organism este o structura de analiza, nu de control al serviciilor secrete si a infirmat zvonurile din presa, privind numirea consilierului de stat Constantin Degeratu ca sef al Comunitatii de Informatii. Conform presedintelui, la conducerea CNI nu va fi numita o persoana care provine din zona serviciilor secrete, ci mai degraba din societatea civila, mediul academic sau lumea politica. Sigur, ar putea aparea probleme in cazul unei persoane provenind din societatea civila, care ar putea renunta dupa un anumit timp la acest post, dar si in cazul unui politician, care nu prea se impaca insa cu ideea de a avea functie administrativa, care nu-i garanteaza stabilitatea unui mandat parlamentar.