Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agenţia Naţională Antidrog a dat publicităţii Raportul Naţional privind situaţia substanţelor ilicite în România, cu referire la anul 2018. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog din România, atât de populaţia generală, cât şi de populaţia şcolară.
Raportul încearcă să surprindă o imagine completă a fenomenului drogurilor în România şi prezintă eforturile depuse atât de instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu, cât şi de organizaţiile neguvernamentale.
În document se arată că, după canabis (cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 5,8 %), pe poziţia a doua în topul consumului se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – prevalenţă de 2,5%, urmate de cocaină/crack şi LSD – fiecare cu o prevalenţă de 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Unii încep la 13 ani
Canabisul este cel mai consumat drog în rândul elevilor, arată documentul. Conform celor mai recente date ESPAD (Studiul naţional în populaţia școlară privind consumul de
tutun, alcool şi droguri), 8,1% din adolescenții români de 16 ani au experimentat consumul de canabis, 6,1% au consumat în ultimul an, iar 2,9% dintre ei au fumat marijuana sau hașiș în ultima lună. Se mai arată că 1,4% din elevi au început să consume canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme. Doar 60,2% din elevi consideră consumul regulat de canabis ca fiind riscant.
În cazul consumului de ecstasy, 2,1 procente din populația școlară în vârstă de 16 ani au declarat că au consumat acest tip de drog cel puţin o dată în viaţă.
Psihoactivele duc la Urgenţă
În 2018 au fost înregistrate 4.266 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă medicală. Peste 50 % din cererile de tratament au venit din partea consumatorilor de canabis. Cererile de tratament pentru celelalte trei droguri dominante a fost scăzută, la fel ca în anii anteriori: 1,5 % pentru cocaină, 1,3% pentru MDMA/ecstasy, 1% pentru inhalanţi/substanţe volatile.
Peste o treime din urgenţele medicale, se arată în raport, au fost cauzate de consumul substanţelor psihoactive NSP. În privinţa numărului consumatorilor de droguri injectabile diagnosticaţi cu HIV/SIDA, scăderea a fost de 32,2% comparativ cu anul precedent - ceea ce se înscrie în tendinţa ultimilor 5 ani.
La capitolul infracţionalitate la regimul drogurilor, s-a constatat o creştere 57,65% a numărului cazurilor soluţionate de Parchete, faţă de anul 2017. Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante, a fost mai mare, comparativ cu 2017.
Oferta, în creştere
S-a evidenţiat şi o creştere a disponibilităţii drogurilor ilicite pe teritoriul naţional, concretizată printr-un număr mare de capturi de droguri. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3.354 de capturi), MDMA (819 capturi), cocaină (361 capturi), heroină (264 capturi). Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere a numărului de culturi ilicite identificate.
Cantitatea totală de cocaină confiscată a înregistrat o creştere semnificativă faţă de anul 2017 – adică 34,615 kg, faţă de 8,176 kg. În 2018 s-a înregistrat o creştere semnificativă a disponibilităţii cocainei pe teritoriul naţional, lucru demonstrat atât de creşterea numărului de capturi (de la 169 la 361), cât şi de faptul că 19 capturi semnificative de cocaină (28,342 kg) au avut ca destinaţie România. Dacă în perioada 2009-2013 s-au confiscat 1.554,641 kg cocaină din 408 capturi, în următoarea perioadă de 5 ani, cantitatea de cocaină confiscată a crescut cu peste 58% (2.469,51 kg), numărul de capturi crescând la 866.
A crescut oferta de droguri sintetice pe piaţa ilicită din România. Capturile au arătat că aceste substanţe au provenit din Olanda şi Bulgaria şi au fost aduse în România prin intermediul firmelor de curierat, cu autocarele sau cu autoturismele personale.
