Birocrație demolatoare: Muzeul Enescu, gata să cadă, deși are bani de renovare

Una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu ale Bucureștiului, Palatul Cantacuzino, care adăpostește Muzeul Național George Enescu, așteaptă de peste opt luni să-i vină rândul la renovare și restaurare, deși banii au fost alocați printr-o hotărâre de guvern. Angajații muzeului sunt în alertă, după ce au aflat că studiul de fezabilitate realizat anul trecut arată că cealaltă clădire din incinta palatului, Casa Memorială George Enescu, a fost trecută la gradul de risc seismic 1, deci ar putea să se prăbușească până încep lucrările de reabilitare. Totul s-a blocat din cauza birocați

Ministerul Culturii a făcut, încă din 2016, toate demersurile necesare pentru a reabilita Palatul Cantacuzino și Casa Memorială George Enescu, studiul de fezabilitate a fost făcut, dar începerea lucrărilor a tot întârziat, mai mult de opt luni de la data la care fusese anunțată inițial, pentru că în cadrul ministerului nu s-a putut întruni un Consiliu Tehnico-Economic (CTE), în cadrul Direcției de Achiziții. În martie 2017, Guvernul a aprobat, prin HG, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Naţional George Enescu - Palatul Cantacuzino” şi Casa Memorială. Totuși, lucrările au rămas blocate, din cauza unei probleme birocratice, nu din cauza Ministerului Culturii, ci a funcționarilor Curții de Conturi. Acestora le-a luat opt luni să înțeleagă de ce un astfel de consiliu de experți are nevoie de... experți! Mai exact, de specialiști care să aibă atât de multă experiență în domenii precum Arhitectură și Construcții, încât să nu se teamă nimeni să-și pună semnătura pe un dosar de opt milioane de euro. Curtea de Conturi n-a înțeles de ce acești experți ar trebui să fie și plătiți de un minister, din moment ce instituția are printre angajați și absolvenți de Arhitectură sau de Construcții, chiar dacă respectivii angajați nu au experiența necesară pentru a face evaluări în cadrul unui astfel de comitet.

Nici cutremurele nu pot clinti Curtea de Conturi

Cristina Andrei, directorul general al Muzeului Naţional "George Enescu" anunța încă de anul trecut, din luna martie, că lucrările pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie demarate până la sfârșitul verii lui 2016, dar în noua situație, abia în vara anului 2018 ar putea începe, dacă nu intervin și alte modificări. Problema birocratică nu afectează doar acest proiect, ci pe toate celelalte care au fost demarate de Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii. “Întârzierea înființării CTE afectează în mod direct implementarea în condiții optime a proiectelor de consolidare și restaurare pe care UMP le gestionează”, au precizat, pentru Jurnalul Național, reprezentanții Unității de Management. Cu alte cuvinte, România ar putea pierde clădiri de patrimonoi care valorează miliarde de euro, pentru că lucrările de renovare și restaurare au fost blocate pentru câteva sute de euro, plata pentru specialiști. “Consiliul s-a întrunit, în cele din urmă, în luna septembrie, după ce s-a ajuns la un consens. De acum vor putea începe evaluările și se poate merge mai departe, pentru a se organiza licitația pentru executarea lucrărilor, dar ar mai putea trece câteva luni până la începerea efectivă a lucrărilor, pentru a se respecta toate procedurile”, a explicat, pentru Jurnalul Național, comunciatorul Ministerului Culturii.

Bijuteriile arhitecturale mai au de așteptat

Conform regulilor licitațiilor publice, pe lângă procedura de depunere a ofertelor și de selecție, mai trebuie să se ia în calcul ți eventuale contestații, care ar putea dura încă cel puțin jumătate d ean, ca în cazul autostrăzilor. În câteva luni, o clădire deja deteriorată poate suferi o degradare foarte gravă, care ar necesita, ulterior, sume mult mai mari pentru renovare și restaurare, dar acest aspect a fost mai puțin important pentru experții Curții de Conturi, în cele opt luni de întârziere a întrunirii CTE.

Documentația s-a dat către avizare, dar va mai dura ceva timp, pentru că ar fi cam un metru cub de documente. Toate bibliorafturile au fost cărate cu un cărucior, fiind un proiect mare, cu multe detalii.

Cristian Pelivan, șeful biroului de comunicare MCIN

  Lucrările vor dura doi ani, de la momentul semnării contractului, iar valoarea proiectului este de 45,41 milioane de lei, cu TVA, bani care au fost asigurați printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și de la bugetul de stat.

Conform procedurii, documentaţia aferentă proiectului trebuie să fie avizată de Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. După obţinerea avizului din partea CTE, Ministerul începe procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor.