Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Principalul factor pentru cancerul pulmonar, unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cu o mortalitate ridicată, este fumatul pe termen lung. Cu toate acestea, ratele de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor continuă să crească, îngrijorând tot mai mult comunitatea medicală.
Specialiștii de la Centrul de cancer al Universității de stat din Ohio (SUA) spun că un procent surprinzător de 15-20% din cazurile noi diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 şi 50 de ani.
Simptomele bolii sunt aceleași, indiferent dacă persoana a fumat sau nu: în general, nu se simte bine sau se simte obosită tot timpul, tuse frecventă, dureri în piept, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație sau tuse cu sânge. Potrivit medicilor, aceste simptome apar și în alte boli, prin urmare, oricine - indiferent de vârstă - are un simptom persistent, care nu trece după tratamentul inițial, ar trebui să insiste să facă verificări suplimentare pentru a afla care este cauza. Dacă este detectat în stadiile incipiente, rata de vindecare pentru cancerul pulmonar poate fi de peste 90%. Cu toate acestea, în SUA, screening-ul cancerului pulmonar este disponibil numai pentru persoanele cu cel mai mare risc de boală, adică pentru cei cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani care sunt, de asemenea, fumători actuali sau care au renunțat în ultimii 15 ani, ori care au un istoric de un pachet de țigări pe zi timp de 20 de ani.
Practic, în prezent, două din zece cazuri de cancer pulmonar noi diagnosticate nu se mai încadrează în aceste criterii de testare, iar specialiștii spun că această „creștere îngrijorătoare” a cazurilor de cancer pulmonar la nefumători este, probabil, legată de expunerile ridicate la gazul radon.
Un mutagen cunoscut, dar ignorat
Radonul este un gaz radioactiv invizibil, fiind incolor și inodor. Este eliberat în mod natural în subteran, din roci, sol și apă - și poate fi prezent atât în locuințe, cât și la birou sau la școală.
Radonul poate fi găsit în orice casă, veche sau nouă, în diferite concentraţii, și de obicei își face drum prin fisurile din fundațiile clădirilor, acumulându-se în interiorul clădirilor și plămânii oamenilor în tăcere. În general, nivelurile de radon sunt mai mari la nivelurile inferioare ale clădirilor și în subsoluri.
Supranumit şi „ucigaşul tăcut” din locuinţe, radonul este un mutagen cunoscut (poate provoca mutații genetice), iar oamenii de știință spun că expunerea oamenilor crește pe măsură ce practicile moderne de construcție fac casele mai etanșe. Acest poluant al aerului interior este cu atât mai periculos deoarece poate fi detectat doar prin testări specifice, care măsoară concentrațiile de radon.
Citește pe Antena3.ro
Însă, în ciuda recomandărilor Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) privind testarea regulată a locuințelor și implementarea strategiilor pentru reducerea nivelurilor de radon, un sondaj recent realizat de Universitatea Ohio a arătat că aproximativ trei sferturi dintre americani nu și-au testat niciodată locuințele pentru radon și mai mult de jumătate nu sunt îngrijorați de expunerea la acest gaz mutagen, în ciuda riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate.
Radonul este responsabil pentru aproximativ 21.000 de decese cauzate de cancerul pulmonar, în fiecare an, doar în Statele Unite, potrivit Agenției americane pentru Protecția Mediului. Aproximativ 2.900 dintre aceste decese apar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată.
Măsurile eficiente de atenuare a radonului includ instalarea sistemelor care elimină acest gaz radioactiv, creșterea fluxului de aer prin ventilație și sigilarea fisurilor din structurile clădirilor pentru a preveni intrarea radonului.
Transilvania, zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer
Și Uniunea Europeană a stabilit într-o Directivă din 2013 obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădirile cu grad de ocupare ridicat și aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de acest gaz sunt obligatorii, însă datele colectate în urma acestor analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități.
Studiile realizate în România, în anii trecuți, au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer. Potrivit specialiştilor clujeni de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), valori crescute de radon apar în mai multe judeţe din ţară, 16 înregistrând concentraţii ale radonului care depăşeau pragul admis. Este vorba despre: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
De asemenea, expuse sunt și marile centre urbane, iar Bucureștiul face parte din această categorie. Pe lângă Capitală, și orașele Iaşi, Timişoara şi Constanţa sunt considerate zone cu un risc ridicat.
Unul din 6 decese din România e cauzat de cancer, iar dintre toate bolile oncologice cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, arată Profilul de țară privind sănătatea - România 2023, parte a Raportului privind starea sănătății în UE, dat publicității la finalul anului trecut.
Fumatul și fumatul pasiv, combinate cu expunerea la niveluri ridicate de radon, cresc și mai mult riscul de cancer pulmonar.
