Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Decalajul dintre generații se adâncește în contextul riscurilor din mediul online. Dacă în trecut regulile erau simple și clare - nu vorbești cu străini pe stradă, vii acasă când se aprind felinarele stradale - acum distanța fizică furnizată de ecrane dă senzația unui paravan și a unei percepții de falsă siguranță. Tinerii sunt poate chiar mai conștienți decât părinții lor despre riscurile din online, însă, paradoxal, nu consideră că li se poate întâmpla ceva rău tocmai lor”, și-a început expunerea Silvia Luican, fondatoarea platformei iZi Data. Care sunt „armele” traficanților, ce aplicații utilizează pentru a-și racola victimele, care sunt punctele slabe ale ființelor exploatate sexual, cum pot fi recunoscute și respinse aceste practici inumane și multe alte aspecte vitale pentru viitorul copiilor noștri puteți desluși în continuare.
1. Ignoranță și vulnerabilitate
Chiar dacă mai bine de jumătate dintre adolescenți și tineri realizează că internetul vine la pachet cu riscuri, conștientizarea cu privire la problema traficului de ființe umane este scăzută. De pildă, doar jumătate dintre respondenții studiului consideră că internetul este nesigur pentru fete, și asta în condițiile în care statisticile arată negru pe alb că 9 din 10 victime ale traficului de ființe umane sunt fete și femei.
2. Clasamentul arenelor: YouTube, WhatsApp, Instagram
Timpul petrecut pe internet este consistent (4,4 ore în medie), iar accesul se face de pe telefoane personale, așadar fără ca un adult să poată supraveghea interacțiunile. Aplicațiile preferate de adolescenți și de tineri sunt și cele folosite de traficanți. Pentru aceștia, Instagram este în top. Bine, și aplicațiile de nișă sunt utilizate de traficanți, iar acolo accesul unui părinte, pentru supraveghere și protecție, este și mai limitat. Dar să facem loc câtorva exemple susținute de cifre și procente: telefonul personal este principalul dispozitiv folosit când vine vorba despre utilizarea internetului (97% dintre respondenți), urmat de laptop/PC personal (60%); YouTube este cea mai utilizată aplicație în rândul tinerilor (76%), urmată imediat de WhatsApp (75%), Instagram (74%), Facebook (66%) și TikTok (59%); există preferințe și pentru aplicațiile de nișă: 14% - Discord, 7% Minecraft, 7% Roblox, 5% Fortnite, 5% Zenly, primele patru fiind mai utilizate de băieți decât de fete.
Citește pe Antena3.ro
3. Cum este rupt cercul de siguranță
Persoanele cu stimă de sine scăzută, care sunt nesigure de ele sau de cum arată, sau au un istoric de traume în familie sunt mai predispuse să cadă în capcana traficanților, pentru că aceștia se poziționează în relație într-un mod care să compenseze exact ce le lipsește din punct de vedere emoțional. În prima etapă a racolării, ei se poartă frumos cu victimele, ca adevărate persoane de încredere, le identifică nevoile emoționale. Studiul iZi Data relevă că pentru 83% dintre respondenți cea mai importantă persoană de la care preferă să primească complimente este iubitul/iubita. Or, într-o relație cu un traficant, această preferință devine o vulnerabilitate majoră: complimentele sunt un instrument pentru atragerea și cucerirea victimei. Preferința pentru persoana iubită într-un procent mai mare decât pentru propria familie poate fi o altă vulnerabilitate în contextul în care potențiala victimă începe să fie izolată de părinți și cercul de siguranță.
Nevoia de a fi admirat/ă (bat-o vina!)
Chiar dacă la nivel declarativ tinerii pot spune că se simt bine în pielea lor, nevoia de admiratori în mediul online există și ea este exploatată de traficanți. Iar cifrele nu mint: 60% dintre cei chestionați spun că ar vrea să fie mai slab/ă, tonifiat/ă, să arate mai bine la corp. Nu în ultimul rând: 63% susțin că au puțini sau nu prea au admiratori; doar 37% apreciază că au destul de mulți sau foarte mulți admiratori. Mai puțini băieți (30%) decât fete (42%) cred că au destul de mulți sau foarte mulți admiratori.
4. Din vorbă-n vorbă...
Interacțiunea cu persoane necunoscute pe internet este una din căile prin care potențialele victime intră în contact cu traficanții în mediul online. Peste o treime dintre respondenți nu văd o problemă să discute cu persoane străine. Percepția generală a tinerilor este că multă lume discută cu necunoscuți pe internet, ceea ce normalizează genul acesta de interacțiune și reduce posibilitatea de a identifica un potențial risc. O mare greșeală, nu? Și la scară însemnată: nu mai puțin de 37% dintre adolescenții români cred că discuțiile online cu persoane străine sunt „ok”.
5. Mica păcăleală: relațiile la distanță
Chiar dacă o relație la distanță nu apare ca prima opțiune pentru tineri, mulți sunt de părere că ea poate avea o șansă, iar unii încep să aibă astfel de experiențe încă din adolescență. Dacă nu e dublată de instrumente critice, de evaluare și de protecție, această încredere poate deveni însă o sursă de vulnerabilitate pentru potențialele victime: relația la distanță poate fi cu un traficant! Și, din nou, cifrele susțin această posibilitate: 6 din 10 tineri sunt de părere că o relație formată online poate avea șanse (mai mulți băieți cred asta - 65%, față de fete - 57%).
6. Marea păcăleală: plecarea în străinătate, la „iubit”
Cele mai multe victime recrutate prin metoda „Loverboy” nu au realizat că urmau să fie exploatate decât după ce au părăsit țara. Odată ieșită din România, victimei îi sunt reținute actele și începe să fie permanent supravegheată. De aceea, disponibilitatea multor tineri de a pleca să se vadă cu iubitul, în străinătate, după o perioadă scurtă de relație - de 6 luni sau mai puțin - este o mare sursă de risc. De menționat că din totalul fetelor heterosexuale și al băieților cu orientare bisexuală sau homosexuală, 39% au declarat că s-ar duce în vacanță în afara țării pentru a se întâlni cu partenerul în primele 6 luni de relație, iar dintre fete, 41% ar face același lucru. Mai mult: 23% dintre tineri s-ar duce la „iubit” în perioada 3-6 luni, iar 6% - încă din prima lună!
Banu’, ochiul dracului
„Mutatul la partener, în străinătate, poate fi un pas normal într-o relație legitimă. Însă în cazul metodei «Loverboy», visul unei vieți mai bune, construite cu bani din afară, este principalul argument. Găsirea unui job care să permită noului cuplu să economisească bani pentru viitorul lor este povestea cu care traficantul manipulează victima pentru a o convinge să se mute în afara țării, departe de familie și prieteni. Nu îi spune că locul de muncă este pe piața serviciilor sexuale”, avertizează autorii studiului.
Relațiile tinerelor cu bărbați maturi: tactica „sponsorizării”
„Adesea, în relațiile de tip Loverboy, partenerul masculin este mai în vârstă decât victima, ceea ce îi poate da acesteia un sentiment de siguranță, sau de stimă de sine crescută” - au sesizat semnatarii studiului. „Normalizarea relațiilor dintre adolescente și bărbați maturi ajută traficanții. Cercetarea arată că majoritatea tinerilor (69%) consideră că multă lume face acest lucru. Această percepție poate să devină un instrument de presiune socială în anumite cazuri, pentru ca victimele să accepte relații cu bărbați maturi. Riscul trebuie corelat cu acceptarea primirii de cadouri și favoruri în timpul unei relații” - mai evidențiază cercetătorii. Tactica „sponsorizării” în metoda „Loverboy” este ca, în prima etapă, victima să primească diverse cadouri (haine, telefon, cosmetice, tabletă) și sume de bani mici pentru cheltuieli zilnice, pentru a-i crește nivelul de viață și stima de sine, creându-i astfel dependența de traficant.
Normalizarea care transformă fetele în marfă
Există un grad ridicat de acceptare și de normalizare a transmiterii de imagini cu conținut sexual pe net, între parteneri. Acest lucru îl face vulnerabil pe proprietarul pozelor, care, într-o relație de tip Loverboy, este șantajat cu imaginile respective. Vizionarea de conținut pornografic este considerată o practică frecventă, ceea ce poate contribui la normalizarea cererii de servicii sexuale online și la normalizarea abuzului sexual. De asemenea, există o percepție destul de largă cu privire la faptul că multă lume este activă pe Only Fans, unde conținutul sexy este remunerat. Din nou, acest tip de normalizare poate duce la desconsiderarea personalității umane și la prezentarea femeilor și fetelor drept marfă. Mai ales că nu mai puțin de 36% dintre adolescenții intervievați sunt convinși că schimbul de fotografii sexy între parteneri este ceva „ok” (mama lui de „ok”!, măcar de-ar ști ce înseamnă, de fapt, această prescurtare născută la începutul secolului trecut prin porturile nord-americane).
Învățăminte de la Stan Pățitu’
Din cercetarea făcută pe un grup de supraviețuitoare ale traficului cu metoda „Loverboy” s-a conturat o imagine cât de cât perceptibilă a escrocheriei.
1. Factorii care le-au atras în situația de risc: curiozitate, dorință de experimentare; dorința de validare; vulnerabilitate emoțională, sentimentul de a nu fi înțeles; relații disfuncționale acasă, nevoie de refugiu;
2. Factorii care le-au convins să accepte diverse cereri: atitudine empatică, deschidere, ascultare; răbdare; interacțiunea (teoretic) cu o persoană de același sex;
3. Ce li s-a întâmplat: cerere de poze sau videouri nud; video call „deocheat” - care a fost filmat; amenințări că respectivele materiale vor fi făcute publice;
4. Cum au reacționat: reacția spontană a fost să blocheze respectivul cont, cu speranța că toată povestea se va termina așa. Teama de respingere, de consecințe nefavorabile, că vor fi judecate și neînțelese, împreună cu neîncrederea în părinți și autorități le-au împiedicat să vorbească cu apropiații și să sesizeze abuzul.
Realitatea în procente
56% dintre respondenți sunt de părere că online-ul este nesigur pentru adolescenți, iar procentul crește odată cu grupele de vârstă (57% printre cei de 18-21 ani și 63% printre cei de 22-25 ani);
41% dintre respondenți au auzit și știu despre ce este vorba în cazul metodei „Loverboy”, fără diferențe semnificative între genuri sau grupe de vârstă;
36% au auzit și știu despre ce este vorba în cazul celor care cer poze sexy online pentru a le vinde;
Cât despre cei care cer servicii sexuale (videochat pe internet), 45% au auzit despre astfel de situații și știu despre ce este vorba, iar 14% cunosc și cazuri.
O inițiativă remarcabilă
Asociația eLiberare a lansat în decembrie 2022 Programul educațional despre fenomenul traficului de persoane și exploatarea în online, pe care l-a pus la dispoziția școlilor și a profesorilor. Până în prezent, au fost informați 74.339 de elevi din 401 școli, prin intermediul a 3.767 de profesori. În program sunt înscrise 1.646 de școli și 12.005 profesori, care vor folosi (sperăm!) materialele pentru aproximativ 220.000 de elevi, până la finalul acestui an școlar.
11.233 de chestionare au fost completate de adolescente care au încercat să vadă ce tipologie de iubit li se potrivește. Ele au aflat la final despre metoda „Loverboy”
Topul riscurilor percepute în mediul online: escrocheriile - 77%; capcanele întinse de necunoscuți - 61%; ușurința de a trimite jigniri - 60%
74.339 de elevi din 401 școli din țară au aflat până în prezent de Programul educațional despre fenomenul traficului de persoane și exploatarea în online
„Am cuprins în acest studiu și perspectiva părinților, primul reper când vine vorba despre grija față de adolescenți și tineri”, Silvia Luican, fondatoarea platformei iZi Data
