Sute de migranţi din Orientul Mijlociu au fost interceptaţi, în ultimele săptămâni, de Paza de Coastă, în apele Mării Negre, în drumul spre România. Alegerea acestei rute, în locul celei obişnuite, prin Marea Mediterană, îngrijorează Frontex (agenţia care păzeşte forntierele UE), care avertizează că Marea Neagră este mai periculoasă ca Mediterana. Specialiştii români spun, însă, că cel puţin până la iarnă, valurile Mării Negre nu vor opri ambarcaţiunile cu migranţi.
Aproape 600 de migranţi, majoritatea din Irak, au fost interceptaţi, în ultimele două luni, în ambarcaţiuni de mici dimensiuni, încercând să ajungă pe ţărmul României după o călătorie pe Marea Neagră care a avut Turcia ca punct de plecare. Alegerea Mării Negre în locul rutei tradiţionale, prin Marea Mediterană, îngrijorează agenţia Frontex. “Migranţii se pun într-un pericol serios, mai ales dacă se îmbarcă pe vase mici. (Marea Neagră n.r.) este o mare agitată şi greu de traversat", a declarat purtătorul de cuvânt Frontex, Krzysztof Borowski. Comandorul Stelian Cojocaru, preşedintele Colegiului Nautic din România, spune, însă, că Marea Neagră nu este cu mult mai periculoasă ca Marea Mediterană. Potrivit acestuia, alegerea noii rute ar fi mai uşor de explicat prin uşurinţa de a evita controalele, în contextul în care paza în Mediderană s-a înteţit. "Vulnerabilitatea ţărilor riverane de a contracara ambarcaţiunile cu migranţi cred că este motivul pentru care este preferată Marea Neagră, în prezent", a declarat Stelian Cojocaru pentru Jurnalul Naţional. "Într-adevăr, Marea Neagră este o mare închisă, se montează mai repede. Poate trece de la o stare calmă, la o agitaţie mare, de gradul 6, într-un interval destul de scurt, de 35-40 de minute. Este un bazin închis, faţă de Marea Mediterană, care este mai deschisă şi de vreo şase ori mai mare şi, prin urmare, mai supus la vânturi puternice şi valuri. Însă consider că alegerea Mării Negre drept cale de migraţie ţine mai mult de modalităţile de penetrare a graniţelor", a adăugat acesta.
Cale deschisă până la iarnă
La rândul său, decanul Facultăţii de Navigaţie, Costel Stanca, spune că, cel puţin până la iarnă, condiţiile din Marea Neagră nu vor fi foarte diferite de cele din Mediterană şi nu vor reprezenta o piedică pentru traficanţii de migranţi. "În opinia mea, decizia călăuzelor de migranţi de a alege Marea Neagră nu ţine cont de condiţii, care sunt similare acum cu cele din Mediterană, ci de oportunităţi. Probabil că a devenit atractivă pentru că migraţia s-a îngreunat în Marea Mediterană. Un avantaj prezentat de Marea Neagră ar fi cel al distanţelor. Distanţa de la Bosfor la Constanţa este de 178 de mile marine, vreo 300 de kilometri", spune Costel Stanca. "Navigaţia se va înrăutăţi pe perioada iernii. Vine crivăţul, vin vânturile dinspre nord. Noi avem o orientare nord-sud, care nu te fereşte de vânturi. Nu există adăpost pentru vânturile din nord", adaugă acesta.
"Dacă marea este agitată, pentru o ambarcaţiune mică pericolul de scufundare este la fel de mare şi în Marea Neagră şi în Marea Mediterană", Stelian Cojocaru, comandor
Numai în lunile august şi septembrie, peste 590 de migranţi au fost interceptaţi în ambarcaţiuni de mici dimensiuni de Paza de Coastă în drum spre România. La sfârşitul săptămânii trecute, o astfel de navă, care transporta în jur de 70 de pasageri, s-a scufundat. 21 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar opt rămân dispărute. Spre comparaţie, în 2016 un singur migrant venit pe mare a fost interceptat în România. Se pare că refugiaţii încearcă în prezent să ocolească Grecia, unde, dacă sunt prinşi, sunt retrimişi în Turcia.
Potrivit specialiştilor, navele care transportă migranţi au cele mai multe şanse de a ajunge cu siguranţă la destinaţie dacă urmează o rută apropiată de coastă, dar la o distanţă mai mare de 12 mile marine, pentru a nu apărea pe radarele Pazei de Coastă