Ce nevoi au vârstnicii din România

Fundația Regală Margareta a României a lansat Topul nevoilor vârstnicilor din România, realizat prin prelucrarea datelor colectate de la cei care au folosit linia de ajutor a organizaţiei. Nevoia de informare rămâne principalul motiv pentru care seniorii apelează numărul gratuit.

Topul a fost realizat prin prelucrarea datelor colectate la Telefonul Vârstnicului, care, din 2015 încoace, a înregistrat peste 51.000 de interacțiuni cu seniori din toată țara, aproape 9.500 fiind apelanți unici.

Nevoia de servicii sociale

Topul nevoilor declarate include cinci mari categorii: informații utile, îngrijire și sprijin practic, sprijin material și financiar, sprijin emoțional, nevoia de a fi activ și de participare socială. „În urma analizării datelor colectate pe parcursul celor cinci ani reiese că dinamica problemelor și a situațiilor de viață cu care se confruntă vârstnicii nu a prezentat modificări semnificative”, se spune într-un document al Fundaţiei Regina Margareta a României. Cauza e lipsa de dezvoltare a servicii sociale, publice sau private, destinate seniorilor, consideră reprezentanţii Fundaţiei.

Singuri, marginalizaţi

Principalul motiv pentru care seniorii folosesc linia telefonică este nevoia de informații utile. Vârsticii se simt izolaţi şi marginalizaţi, mai ales că mulţi nu se pot adapta noilor tehnologii de comunicare. Nevoia de îngrijire este exprimată prin solicitări specifice legate de asistență medicală, supraveghere specializată, referințe despre procedura de instituționalizare.

Nevoia de sprijin emoțional este determinată de izolarea pe care mulţi o acuză, 45% din apelanţi locuind singuri. Lor li se oferă consiliere psihologică. Cei care solicită sprijin financiar sunt îndrumaţi către serviciile de asistenţă socială, iar celor care vor să fie activi li se propun acțiuni de voluntariat și activităţi în cluburile de seniori.

2.700 de persoane au solicitat sprijin prin Telefonul Vârstnicului în 2020, dublu față de 2019.

Numărul persoanelor care au solicitat informații diverse este mai mare în București (1.786) și în Transilvania (626), cel mai mic număr înregistrându-se în Dobrogea (142).