Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totodată, părinții vor avea pentru prima dată dreptul legal de a suspenda sau șterge conturile copiilor și de a cere restricționarea la conţinut dăunător. Marile platforme online vor avea la dispoziție 6 luni pentru a obține acordul parental pentru conturile minorilor.
Inițiativa intitulată „Legea Majoratului Online”, pusă în dezbatere la Senat, este semnată de trei parlamentari - senatorii PNL Nicoleta Pauliuc și Daniel Fenechiu și deputatul PSD Bogdan Gruia - și susținută, în total de 93 de deputați și senatori și vizează instituirea unor măsuri pentru protecția minorilor împotriva conținutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online.
În ciuda preocupărilor, din ultimii ani, și a numeroaselor acte adoptate la nivelul Uniunii Europene (comunicări, regulamente, documente de poziție etc.), statele membre au făcut progrese nesemnificative, iar „riscurile pentru minori s-au amplificat constant și progresiv din cauza conținutului neadecvat vârstei și profund dăunător la care aceștia au acces nerestricționat”, spun inițiatorii, precizând că responsabilitatea trebuie împărțită între părinți (naturali/adoptivi/tutori legali), furnizorii de servicii online și autoritățile publice.
Prin urmare, inițiativa legislativă „urmărește atât creșterea responsabilității părinților față de accesul nediscriminat al copiilor în mediul online, cât și o creștere a responsabilității furnizorilor de servicii online față de conținutul la care oferă acces minorilor”, se arată în expunerea de motive.
16 ani, vârsta „majoratului în online”
În primul rând, legea stabilește vârsta maturității digitale la 16 ani, iar accesul la diverse platforme și servicii online, precum și crearea de conturi personale, vor putea fi realizate, până la această vârstă, doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali.
„Până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează comunicații electronice și serviciile societății informaționale și creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Este interzisă furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental”, stipulează proiectul, precizând că prevederile acestei legi nu se vor aplica platformelor dedicate învățării, autorizate, potrivit legii, la nivel național de către Ministerul Educației sau la nivel european, de către autoritățile competente.
Citește pe Antena3.ro
Conform propunerii legislative, în categoria „serviciilor online” va intra „orice serviciu furnizat gratuit sau contra cost, la distanță, prin mijloace electronice, la cererea individuală a unui destinatar, incluzând platforme de social media, streaming, comerț electronic, gaming, servicii bancare, aplicații mobile și alte interfețe online accesibile utilizatorilor”.
Părinții pot cere ștergerea conturilor copiilor
De asemenea, este instituit pentru prima dată dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor și de a restricționa accesul acestora la conținut dăunător, adică la „orice conținut scris, audio, video sau vizual care promovează: violența, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătății, dependențele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau alte forme de risc care afectează dezvoltarea sănătoasă a copilului”.
Mai exact, după intrarea în vigoare a noii legi, „reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii ale societății informaționale suspendarea sau radierea contului minorului, precum și restricționarea accesului minorului la pagini electronice care au conținut dăunător”.
„Legiuitorul urmărește să lase la decizia familiei responsabilitatea accesului minorului la serviciile societății informaționale. Este o libertate de alegere, bazată pe responsabilitate”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.
Toate procedurile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum și de restricționare a accesului la anumite pagini electronice urmează să fie stabilite printr-un ordin al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în termen de 180 de zile.
Obligații clare și sancțiuni pentru platforme
Totodată, se instituie un set de obligații pentru marile platforme și furnizorii de servicii online, precum: introducerea unor filtre, etichetare pe categorii de vârstă, blocare acces neautorizat și interzicerea publicității profilate adresate minorilor.
„Aceste obligații presupun măsuri adecvate de protecție a minorului față de conținutul redat/publicat:
-
instituirea de filtre automate privind materialele audio, video, scrise etc. susceptibile a avea un conținut dăunător pentru dezvoltarea sănătoasă a minorului;
-
adecvarea conținutului pentru asigurarea siguranței minorului și eliminarea oricăror conținuturi cu caracter publicitar, destinate minorilor, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului”, explică inițiatorii.
De asemenea, furnizorilor le va fi „interzisă comunicarea pe interfețele platformelor a oricăror tipuri de conținut cu caracter publicitar, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului, atunci când destinatarul serviciului este minor”, stipulează proiectul de lege.
Conform documentului, în termen de 180 de zile de publicarea legii, furnizorii de servicii online trebuie să eticheteze conținutul pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor.
Tot 6 luni vor avea marile platforme la dispoziție și pentru a solicita și obține acordul parental pentru conturile deja deschise și utilizate în România, în conformitate cu standardele naționale și europene în materie de protecție a minorilor în mediul digital.
„În termen de 180 de zile de publicarea prezentei legi, conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental se blochează, iar în termen de 120 de zile se radiază”, conform proiectului legislativ.
Autoritatea Națională pentru pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va urmări respectarea noilor obligații și va face verificări din oficiu sau la sesizare persoanelor vătămate.
„Tot ANCOM va constata eventualele încălcări ale legii (așa cum prevede art. 10 din Legea nr. 58 din 14 martie 2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative), iar sancțiunile aplicate ca procent din cifra de afaceri a furnizorului vor constitui venit la bugetul de stat în cotă de 100%”, se arată în expunere de motive.
Filtrele și mecanismele electronice instituite de platformele online „nu vor aduce atingere drepturilor copilului la educație, la sănătate, accesului la justiție, la religie și altor drepturi prevăzute de legislația în vigoare”.
Ce efecte nocive poate avea accesul nelimitat la conținutul dăunător din online
Inițiatorii acestei legi spun că, la nivel național, efectele nocive ale accesului copiilor la un conținut dăunător în spațiul virtual „a generat multiple evenimente nedorite”, printre cele mai recente exemple regăsindu-se:
- copii care se sinucid în urma unor provocări online pe Facebook, TikTok și alte platforme online;
- copii care își procură diverse droguri (inclusiv medicamente cu efecte psihoactive sau dăunătoare sănătății) prin intermediul unor platforme online;
- un elev care a rănit grav o profesoară, pentru că așa se inspirase din jocuri și filme online;
- copii care intră într-o stare psihică similară sevrajului, atunci când li se iau telefoanele sau li se restricționează accesul la internet și platforme;
- au fost înregistrate chiar și cazuri de copii care au utilizat fără drept cardurile bancare ale părinților, fie pentru a face plăți online, în cadrul jocurilor/pariurilor, fie pentru a participa în diverse scheme piramidale sau înșelătorii virtuale.
„Generația actuală de copii pare să fie cea cu cel mai mare număr de probleme psihologice și depresii constatate medical”, spun inițiatorii în expunerea de motive, adăugând și că sunt tot mai mulți tineri care „nu mai disting între ce este în mediul online și ce este în realitate, această graniță dispărând cu totul”.
Dependența de secreția de serotonină în accesarea ecranelor și a serviciilor online este asimilată de specialiști cu dependența de jocuri de noroc și declarată adicție de către Organizația Mondială a Sănătății.
Aplicația „Kids Wallet” va funcționa ca un portofel digital
Autorii legii amintesc și faptul că Franța, Marea Britanie și mai multe state din SUA au deja legi în vigoare care le impun marilor furnizori de servicii online să își structureze softurile și platformele astfel încât anumite categorii de copii să nu aibă deloc acces, iar altele să aibă acces doar cu acordul explicit asumat al părinților.
Potrivit acestora, un raport prezentat în fața Senatului SUA a avertizat asupra creșterii semnificative a tulburărilor mintale în rândul adolescenților americani, începând cu 2010, perioadă în care publicul larg s-a înregistrat masiv pe rețelele de socializare.
„Publicațiile științifice pe această temă arată că tinerele sunt cele mai afectate de acest fenomen, conform unui studiu realizat în Marea Britanie. Pentru echivalentul a 5 ore pe zi petrecute pe rețelele de socializare, aproape 50% dintre adolescentele britanice prezintă simptome clinice de depresie, comparativ cu puțin sub 15% cazuri constatate în rândul băieților. (…) Pe Instagram, de exemplu, sunt afectate în relația cu corpul lor: conform documentelor interne ale grupului Meta, 32% dintre adolescentele au spus că atunci când se simt rău pentru corpul lor, această rețea le face să se simtă și mai rău.
În consecință, în anul 2024, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a început implementarea Legii siguranței Online, introducând o supraveghere mai strictă a conținutului dăunător de pe internet și sancțiuni consistente pentru furnizorii de servicii ale societății informaționale. Tot în anul 2024, Grecia, membru al Uniunii Europene, a adoptat Strategia națională pentru protejarea minorilor de pericolele online, care va fi implementată în mai multe etape. Între măsuri, se află și aplicația «Kids Wallet», care va funcționa ca un portofel digital, permițând verificarea vârstei reale a minorului și ajutând părinții să controleze timpul petrecut de copii în mediul online”, detaliază autorii inițiativei legislative.
Proiectul de lege face parte dintr-un demers mai amplu de protecție a copiilor și tinerilor în mediul online, care se aliniază unor inițiative similare la nivel european. Trebuie menționat și faptul că, luna viitoare, Uniunea Europeană va lansa o aplicație de verificare a vârstei, menită să faciliteze respectarea normelor de protecție a minorilor în mediul virtual, fără colectarea datelor personale.
Semnatarii au solicitat dezbaterea și adoptarea proiectului în procedură de urgență, necesară pentru a asigura implementarea rapidă a noilor măsuri, în vederea „diminuării efectelor negative pe care le produce absenţa unor pârghii concrete pentru protecţia minorilor în spaţiul online”.
