Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dureri de cap, de mușchi și de oase, precum și o oboseală accentuată și o erupție pe piele se regăsesc printre primele semne ale bolii Lyme, afecțiune care poate fi declanșată în urma înțepăturii unei căpușe infectate cu Borrelia. Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de oameni care ajung la spital din această cauză și explică, totodată, cum pot fi îndepărtate în siguranță aceste insecte, astfel încât bacteriile periculoase să nu ajungă în organismul nostru.
Căpușele sunt insecte parazite ce se hrănesc cu sânge, iar prin înțepătura lor poate fi transmisă bacteria Borrelia, care produce boala Lyme, dar și alte bacterii. Potrivit specialiștilor, căpușa nu transmite imediat bacteria în sânge imediat ce s-a fixat pe piele, ci are nevoie între 24 și 72 de ore pentru a infecta gazda, fie că este vorba de om sau de un animal. Prin urmare, prima măsură de prevenire a bolii este depistarea insectei în primele 24 de ore de la fixarea pe tegument și extragerea ei.
Acest lucru este ușor de făcut dacă seara, la duș, „căutam o eventuală excrescență pe piele, trecând ușor cu mâna pe toata suprafața corpului, chiar și prin păr”, spune medicul Virgil Musta, șeful Secției Boli Infecțioase, de la Spitalul Dr. Victor Babeș Timișoara, precizând că, dacă descoperim o căpușă, trebuie să o scoatem din tegument.
Alcoolul îi slăbește prinderea de piele
Citește pe Antena3.ro
„Este foarte important să o îndepărtăm fără să-i rupem capul, deoarece există riscul ca acesta să poată transmite în continuare bacteria ce cauzează boala Lyme. Pentru aceasta luăm un tampon de vată și îl îmbibăm în alcool sau iod, după care îl punem timp de 5 minute pe căpușă. Prin această manevră, căpușa slăbește prinderea de piele și, astfel, reușim să o scoatem ușor prin răsucire în sensul invers acelor de ceasornic”, a explicat dr. Musta.
În cazul în care căpușa nu este depistată în primele ore, persoana care a fost înțepată trebuie să meargă la un consult medical pentru a primi un tratament profilactic cu antibiotic. Boala Lyme poate debuta într-un interval cuprins între 3 și 30 de zile de la contact, iar primul semn este eritemul caracteristic, adică o zonă roșie apărută în jurul zonei afectate, care are mijlocul mai pal.
Specialiștii mai spun că urmează dureri de cap, de mușchi și de oase, dar și o oboseală accentuată, iar erupția de pe piele poate să apară și în alte zone ale corpului.
Distruge articulațiile
În cazul în care nu este tratată la timp, boala poate evolua cu afectare articulară severă, dar și afectare cardiacă și neurologică: „În stadiul 3, evoluția este cronică, apărând leziuni articulare severe, cu deteriorarea articulației, simptome neuro-psihice ca parestezii, amorțeli, pareze, uneori chiar paralizii, mai ales la nivelul feței, tulburări marcate de concentrare și memorie, oboseală cronică extremă, și, mai rar, probleme cardiovasculare, simptome ce afectează calitatea vieții.
Patogenii au nevoie de timp
Nu numai medicii infecționiști, ci și veterinarii se confruntă cu un număr mare de cazuri de animale infestate cu căpușe, pe fondul înmulțirii necontrolate a insectelor. Potrivit medicul veterinar Anca Moscu, trebuie îndeplinite anumite condiții pentru ca o căpușă să îmbolnăvească organismul pe care îl parazitează. Timpul în care căpușa stă înfiptă în tegument este foarte important, deoarece agenții patogeni au nevoie de un anumit interval de timp „să se poată pregăti de invadarea noului organism”.
„Mamiferul are 37 grade, căpușa, nu. Când căpușa suge prima picătură de sânge, care are 37 de grade, în gușa ei crește temperatura. Asta duce la activarea babesiilor (n.r. - paraziți microscopici dar foarte periculoși transmiși prin mușcătura de căpușe) și a altor bacterii, dacă există. În genomul lor, al patogenilor, se activează o genă care le pregătește de sânge cald. Astfel că patogenii trec în faza în care pot supraviețui la altă temperatură și alt mediu. Fără această genă și etapă, patogenii nu ar putea evolua mai departe și deci nu ar provoca boala. (...) Acum că s-au pregătit de sânge cald, încep să se multiplice. De ce? Fiindcă un număr mai mare de invadatori au șanse mai bune să învingă organismul gazdă. Și iarăși e nevoie de un anumit timp pentru ca în gușa căpușei să crească numărul de babesii. Căpușa s-a hrănit suficient și, pentru a se desprinde, își golește gușa și cade. Conținutul gușei cu toți patogenii în ea, a rămas în sângele gazdei”, scrie medicul veterinar pe pagina sa de Facebook. Medicul spune că, dacă bacteriile respective nu au timp să se înmulțească foarte mult, sistemul imunitar al organismului invadat le identifică și le elimină, dar dacă numărul de lor este mare, imunitatea organismului e depășită de situație și apare boala.
„Există un număr minim de patogeni care duce la apariția bolii. Pentru fiecare boală există acest inocul infectant minim cunoscut, care duce la declanșarea bolii, plus anumite condiții de transmitere a patogenului”, mai spune medicul.
Recomandarea medicilor: evitați iarba mare
Medicii le recomandă oamenilor să fie precauți și să evite locurile favorabile înmulțirii căpușelor.
„De câte ori mergem la iarbă verde este recomandabil să ne așezăm pe o pătură, nu direct pe iarbă, și, eventual, să purtăm pantaloni lungi, pentru situația în care ne plimbăm printr-o iarbă mare. Astfel, căpușa să nu se poată fixa de picior. Să ne spălăm seara și să ne inspectăm pielea. Să utilizăm spray-uri anticăpușă, când mergem într-o zonă unde este posibil să fie căpușe. Să consultăm medicii, dacă am găsit o căpușă și nu știm de cât timp este pe piele, dacă nu am reușit să o scoatem cu totul sau dacă apare eritemul caracteristic la locul mușcăturii de căpușă”, recomandă dr. Musta.
