Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimele două decenii au adus schimbări semnificative în comportamentul europenilor față de alcool. Încă din 1990 s-a înregistrat o tendinţă descrescătoare a consumului, mai ales în ţările mediteraneene şi cele central şi vest europene. În statele din estul şi sud-estul Europei, consumul de alcool s-a menţinut, din păcate, la nivel constant. Medicii susţin că un consum moderat poate oferi protecţie în cazul bolilor de inimă, însă, în România se întrece măsura.
Cu ajutorul campaniei Think Twice ne propunem să căutăm variante, opţiuni şi surse complete de informare şi să abordăm inclusiv subiecte tabu pentru ca orice decizie pe care o luaţi să vă ajute să reduceţi riscurile la care sunteţi expuşi.
Alcoolul este un comportament social. Oamenii se întâlesc, vorbesc şi consumă alcool. Este permis în familie, iar copilul observă încă din primii ani de viaţă că în jurul lui se bea alcool.
„De foarte multe ori copilul este îndemnat să încerce, să guste, să ştie despre ce este vorba şi dacă se repetă acest îndemn în timp ajunge să fie o tentaţie, o plăcere şi este căutat de viitorul adolescent”, a spus psihologul Keren Rosner.
Asta pentru că celor mici le place să aibă un comportament imitativ al adulţilor.
„Începe şi el să îşi pună în pahar, începe să ciocnească, să creadă că are un comportament al oamenilor mari”, a mai spus psihologul Keren Rosner.
„Avem foarte mulţi tineri care ajung în perioadă de weekend, când ies în cluburi, în restaurante şi depăşesc capacitatea lor naturală de a consuma alcool şi atunci ajung la spital. Trebuie să avem în vedere că alcoolul te poate omorî, există intoxicaţie alcoolică mortală când avem o cantitate extrem de ridicată în sânge care afectează sistemul nervos central şi afectează în mod direct inima”, a spus și medicul toxicolog Radu Țincu.
Citește pe Antena3.ro
Medicii spun că nu există niciun pacient care să consume cronic alcool în cantităţi medii şi care să nu aibă afecţiuni neurologice sau hepatice pe termen lung.
În 2018 a început să se dezvolte un trend - oamenii nu mai consumă alcool, nici măcar atunci când ies în oraş. De aceea, meniurile barurilor conţin o listă lungă de cocktailuri non-alcoolice, care prind din ce în ce mai mult la petrecăreţi. De exemplu, cu câteva felii de lime, trei linguri de zahăr, mentă, gheaţă şi suc, avem un Mojito fără alcool.
„Este un cerc vicios. Conştientizarea problemei este primul pas, să recunoască o persoană că alcoolul pentru el a devenit o problemă, după această fază a recunoaştere şi a admiterii că ai o problemă trebuie să găseşti o soluţie”, a explicat psihologul Keren Rosner.
Încă din primele 24 de ore după ce renunțăm la alcool vom începe să ne simţim mult mai bine. Nivelul de zahăr din sânge se normalizează, vom gândi mai limpede, iar depresia va trece. În decursul următoarelor săptămâni va începe să se îmbunătăţească somnul, să slăbim. Iar după o lună, înfăţişarea va fi complet schimbată. Alcoolul este toxic pentru cel mai mare organ, pielea. Aceasta devine tot mai puţin elastică, iar îmbătrânirea ei e accelerată. Deci, simpla renunţare la alcool va face ca pielea să nu mai îmbătrânească prematur şi să-şi recapete tonusul. Însă, renunţarea la alcool trebuie să fie constantă, fiindcă, de multe ori, şi o singură înghiţitură ne poate întoarce la obiceiurile din trecut.
„60-70% din persoanele care au fost dezintoxicate revin la dependenţă ulterior în decurs de câteva luni de la externare, deci este extrem de important ca după ce te-ai externat să continui acest tratament, suport psihologic şi emoţional pentru că altfel rişti să recazi este unul foarte ridicat”, a explicat medocul toxicolog Radu Țincu.
Terapia renunţării la alcool trebuie completată de exerciţii fizice, acupuntură, meditaţie, yoga. Există şi anumite alimente care ajută un dependent de alcool să nu mai revină la acest obicei: curmalele, ţelina, tărtăcuţa amară, planta de kudzu, uleiul de cocos, păpădia. Reducerea riscurilor legate de consum este o preocupare tot mai des întâlnită în industrii dintre cele mai diverse, de la industria alimentară, textilă şi până la cea a tutunului. În acest sens se dezvolta un portofoliu de produse care are scopul de a reduce posibilele efecte nocive la care ne expunem.
