Drepturi pentru „copiii cu copii”: Mamele minore vor putea decide pentru ele și copilul lor

Astfel, mamele cu vârste între 16 și 18 ani vor putea beneficia direct de drepturile financiare legale, fără să mai fie nevoie de un intermediar legal, potrivit unui proiect de lege depus la Parlament.

Propunerea legislativă pusă recent pe masa senatorilor pentru dezbatere este semnată de 45 de parlamentari, de la mai multe formațiuni politice, și vizează modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 

În contextul social actual, în care numărul mamelor minore reprezintă 10% din totalul nașterilor din România și aproape jumătate din cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, există „o nevoie stringentă” de actualizare a cadrului legislativ în privința acestei categorii sociale.  

Potrivit modificărilor propuse, adolescentele care aduc pe lume un copil vor putea dobândi capacitate deplină de exercițiu din momentul în care împlinesc 16 ani, astfel încât acestea vor putea să ia decizii atât pentru ele, cât și pentru copilul lor în interacțiunea cu instituțiile statului și vor putea cere direct drepturile financiare de care pot beneficia, fără să mai fie nevoie de un intermediar adult, cum ar fi: părinții, tutorele sau partenerul de viață major. 

Vor putea semna orice document medical şi social

„Mamele minore, care au împlinit vârsta de 16 ani, au dreptul să decidă cu privire la copilul lor, putând să semneze orice document cu caracter medical şi social ce are legătură cu îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea acestuia”, prevede proiectul de lege. 

Totodată, documentul stipulează că, în cazul tinerelor mame care au împlinit 16 ani,  „indemnizaţia pentru creştere şi îngrijire copil, alocaţia de stat pentru copil atât a mamelor, cât şi a copilului/copiilor lor, dar şi orice alte drepturi legale financiare de care beneficiază copilul/ copiii acestora, vor fi solicitate de către acestea şi se acordă inclusiv mamelor minore”. 

Potrivit inițiatorilor, actualul cadru legislativ nu permite minorelor care au devenit mame să folosească ajutoarele și banii de la stat cum consideră pentru îngrijirea propriului copil, iar când merg la doctor cu acesta au nevoie de acordul unui adult. „Mamele minore nu beneficiază de aceleași drepturi precum o mamă care a dobândit capacitatea de exercițiu deplină, care se poate reprezenta singură și are calitatea de reprezentant legal pentru copilul ei. Ținând cont de faptul că, potrivit actelor normative aflate în vigoare, o mamă minoră este tratată din punct de vedere legal ca un copil, orice demers care vizează respectarea principiului interesului superior al copilului se va înscrie sub prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia și promovarea drepturilor copilului”, precizează aceștia.

În circa 3 din 4 cazuri se înregistrează abuzuri

În prezent, cererile pentru alocațiile copiilor sunt depuse de tutorii mamelor adolescente sau de partenerul de viață, dacă acesta este major, și sunt foarte frecvente cazurile în care familiile au folosit banii pentru propriile interese. 

Potrivit inițiatorilor proiectului, din practica ONG-urilor care susțin și interacționează cu acest grup vulnerabil reiese că „peste 70% dintre mamele cu vârsta sub 18 ani nu aveau acces la propria alocație, la alocația copilului și nici la alte drepturi bănești acordate la nivelul Bucureștiului, precum ajutorul de 2.500 de lei acordat la naștere”. 

„Faptul că nu au la dispoziție un venit care li se cuvine duce la situații de dependență față de adulții din preajmă, dar și la situații de întreținere sau prelungire a unui abuz”, subliniază autorii propunerii legislative.

O adolescentă suporta agresiunile partenerului pentru că „nu avea niciun ban”

Parlamentarii dau și câteva exemple din multiplele cazuri de mame minore care se confruntă cu probleme de dependență financiară față de familia abuzatoare. 

Un astfel de exemplu este cel al unei fete de 16 ani, care provenea din sistemul de protecție al statului și trăia în concubinaj cu tatăl copilului ei. Adolescenta nu și-a încasat niciodată propria alocație, iar pe cea a băiețelului ei o încasa partenerul de viață, care avea 31 de ani. „Iuliana nu avea la dispoziție niciun ban și depindea total de tatăl copilului ei. Situația s-a transformat în abuz, întrucât atunci când Iuliana era agresată de partenerul ei ezita să plece pentru că «nu avea niciun ban»”. 

Un alt exemplu recent este cel al unei fete de 15 ani care a născut în februarie 2023. Alocația este încasată de mama ei, cea care a solicitat și ajutorul în valoare de 2.500 de lei acordat de Primăria Capitalei la naștere. Însă banii nu i-au fost acordați deoarece mama tinerei avea mai multe amenzi pe numele ei, iar suma i-ar fi fost din start reținută.