Produse de sănătate și materiale sanitare contrafăcute sau de contrabandă, atacuri cibernetice tot mai frecvente, escrocherii „croșetate” pe starea de anxietate crescută a oamenilor și uzurparea identității reprezentanților autorităților publice sunt principalele pericole care ne pândesc, în contextul pandemiei de coronavirus, pe lângă riscul infectării. În această perioadă, cresc și traficul de medicamente esențiale, și deturnarea acestora de la lanțul legal de aprovizionare. Infractorii s-au grăbit să profite și să exploateze această criză adaptându-și modul de operare sau implicându-se în noi activități criminale, avertizează Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”- ACTIV.
Un raport Europol, citat de reprezentanții Asociației ACTIV, încadrează aceste infracțiuni de criză în patru domenii principale ale criminalității, iar criminalitatea cibernetică este unul dintre ele.
Numărul atacurilor cibernetice împotriva organizațiilor și persoanelor fizice este semnificativ, iar specialiștii preconizează că va crește. „Infractorii au folosit criza COVID-19 pentru a efectua atacuri de inginerie socială tematice în jurul pandemiei, pentru a distribui diverse pachete malware”, explică reprezentanții ACTIV. Totodată, pe măsură ce se extinde telemunca, prin care angajatorii permit conexiuni cu sistemele organizațiilor lor, cresc și atacurile infractorilor cibernetici. „Republica Cehă a raportat un atac cibernetic asupra Spitalului Universitar Brno, care a forțat spitalul să-și închidă întreaga rețea IT, să amâne intervențiile chirurgicale urgente și să redirecționeze noi pacienți la un spital din apropiere”, exemplifică asociația.
Scheme de fraudă adaptate
Binecunoscutele scheme de fraudă au fost adaptate de evazioniștii astfel încât să valorifice anxietățile și temerile victimelor pe timp de criză. Astfel, au apărut diferite versiuni ale schemelor de fraudă prin telefon, escrocherii de aprovizionare sau de decontaminare. Se preconizează că un număr mare de sisteme de fraudă noi sau adaptate va apărea în următoarele săptămâni. „O anchetă susținută de Europol se axează pe transferul a 6,6 milioane de euro de către o companie către o societate din Singapore pentru a achiziționa geluri de alcool și măști FFP3/2. Bunurile nu au fost niciodată primite”, spun reprezentanții asociației.
Produse contrafăcute
Mai mult, de la izbucnirea crizei, a crescut substanțial vânzarea de produse de sănătate și sanitare contrafăcute, precum și a echipamentelor de protecție și a produselor farmaceutice contrafăcute. Potrivit raportului amintit mai sus, falsificatorii „utilizează penuria de aprovizionare cu anumite bunuri pentru a oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute, atât online, cât și offline. În perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a legii din întreaga lume, în cadrul operațiunii PANGEA sprijinită de Europol”.
Uzurparea identității
Crima de proprietate organizată este o altă categorie de infracțiuni în creștere pe timp de criză. Astfel, se produc tot mai multe furturi prin uzurparea identității reprezentanților autorităților publice de către infractori. Specialiștii Europol preconizează că spațiile comerciale și unitățile medicale vor fi din ce în ce mai vizate pentru spargerile organizate.
„Din păcate, pe fondul stării generale de teamă și incertitudine, în jurul nostru există indivizi care speculează cu iresponsabilitate criminală nevoia de medicamente, echipamente de protecție, alimente și alte produse de bază. Vă sfătuim să fiți prevăzători și să nu acționați impulsiv prin achiziția de produse din surse dubioase”,
atrage atenția Daniel Mărăcineanu, Asociația ACTIV
Medicamente deturnate și revândute grupurilor infracționale
În ultima perioadă, au fost confiscate 36 de milioane de unități de medicamente în valoare de 7,9 milioane de euro, conform Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Eurojust și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Aceste organizații spun că tendințele îngrijorătoare ale traficului de medicamente continuă:
• Intensificarea traficului de medicamente oncologice furate din spitale în UE;
• Medicamentele sunt deturnate de la lanțul legal de aprovizionare de către angrosiști și revândute grupurilor infracționale;
• Medicamentele sunt eliberate ilegal cu rețete medicale falsificate sau furate, cu sau fără ajutorul medicilor și farmaciștilor, și apoi revândute grupurilor infracționale sau persoanelor fizice;
• Produsele doping sunt vândute în principal online.
• Medicamentele contrafăcute și substanțele dopante sunt fabricate și ambalate ilegal în laboratoare subterane, adesea în UE.
• Asia - principala regiune-sursă atât pentru medicamente, cât și pentru produsele de dopaj.
Produsele oncologice, anxiolitice, narcotice, analgezice, antivirale, hipnotice, pseudoefedrina și produse hormonale și metabolice, se numără printre cele mai traficate medicamente.