Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După mai bine un an de dezbateri, Australia a devenit miercuri prima țară care a interzis accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, zece platforme populare, printre care și TikTok, YouTube, Facebook și Instagram, fiind obligate să blocheze copiii. Deoarece mai multe țări vor să urmeze exemplul Australiei, UNICEF avertizează că restricțiile legate de vârstă nu vor putea proteja copiii, ba chiar ar putea avea un efect invers.
De mai multe luni, în întreaga lume, guvernele dezbat ce înseamnă „prea tânăr” pentru a utiliza rețelele sociale, iar Australia a marcat o premieră la nivel mondial, miercuri, când a intrat în vigoare interdicția privind utilizarea a 10 dintre cele mai mari platforme de socializare. Aproximativ un milion de copii sunt afectați de această măsură și, conform Reuters, circa 200.000 de conturi au fost dezactivate în prima zi doar pe TikTok, urmând ca alte „sute de mii” de conturi să fie blocate în următoarele zile.
„Este o reformă profundă care va continua să aibă repercusiuni în întreaga lume”, a declarat premierul australian Anthony Albanese, care a prezentat măsura drept o dovadă că factorii de decizie politică pot reduce daunele online care au depășit măsurile de protecție tradiționale.
În timp ce unii adolescenți au postat mesaje de rămas bun pe rețelele sociale – precum: „#ne vedem când voi avea 16 ani”, „Gata cu rețelele de socializare... gata cu contactul cu restul lumii” -, alții au susțin că vor învăța cum să ocolească interdicția. „E cam inutil, vom crea doar noi modalități de a accesa aceste platforme, prin urmare care e rostul”, a spus o adolescentă de 14 ani, conform Reuters.
Mai multe țări vor restricții similare Australiei
„Doar timpul va spune dacă acest experiment îndrăzneț, o premieră mondială, va avea succes”, spune Lisa M. Given, profesor de Științele Informației la RMIT University din Melbourne, care face o listă cu țările care vor să urmeze exemplul Australiei.
„În noiembrie, Parlamentul European a solicitat o interdicție similară a rețelelor de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a studiat restricțiile impuse de Australia și modul în care acestea abordează ceea ce a descris ca fiind «algoritmi care se bazează pe vulnerabilitățile copiilor», lăsându-i pe părinți să se simtă neputincioși în fața «tsunami-ului de mari companii tehnologice care le inundă casele».
În octombrie, Noua Zeelandă a anunțat că va introduce o legislație similară cu cea a Australiei, în urma lucrărilor unei comisii parlamentare care a examinat cele mai bune modalități de a aborda daunele de pe platformele de socializare. Raportul comisiei va fi publicat la începutul anului 2026.
Pakistanul și India își propun să reducă expunerea copiilor la conținut dăunător prin introducerea unor reguli care impun consimțământul părinților și verificarea vârstei pentru accesul la platformă, alături de așteptări privind moderarea conținutului pentru companiile de tehnologie.
Malaezia a anunțat că va interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare începând cu 2026. (…) Franța are în vedere, de asemenea, o interdicție a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani și o restricție de utilizare a platformelor între orele 22:00 și 8:00 pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani. (…)
Și în Spania, vârsta minimă pentru conturile de socializare va crește de la 14 la 16 ani, cu excepția cazului în care părinții își dau consimțământul. Norvegia a anunțat în iulie planuri de a restricționa accesul la rețelele de socializare pentru persoanele sub 15 ani. (…) În noiembrie, Danemarca a anunțat că va «interzice accesul la rețelele de socializare pentru oricine sub 15 ani»”, scrie prof. Lisa M. Given, într-un articol publicat în The Conversation.
Specialista australiană precizează că alte state au alte abordări. Coreea de Sud, spre exemplu, a decis să nu interzică utilizarea rețelelor de socializare pentru copii, dar „va interzice utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive în sălile de clasă începând cu martie 2026”, iar primarul unui oraș din Japonia a propus limitarea utilizării smartphone-urilor, tabletelor și computerelor la două ore pe zi, pentru persoanele de toate vârstele, motivând că „dacă adulții nu sunt obligați să respecte aceleași standarde, copiii nu vor accepta regulile”.
Restricțiile ar putea avea efect invers
În contextul acestor măsuri, UNICEF avertizează că introducerea restricțiilor de vârstă nu sunt suficiente pentru a asigura siguranța copiilor în mediul online.
„Aceste restricții reflectă o preocupare reală: copiii se confruntă cu hărțuire, exploatare și expunere la conținut dăunător online, cu impact negativ asupra sănătății și bunăstării lor mintale. Starea actuală a lucrurilor nu este în beneficiul copiilor și afectează grav familiile.
Deși UNICEF salută angajamentul crescând față de siguranța online a copiilor, interdicțiile privind rețelele sociale vin cu propriile riscuri și chiar pot avea efecte contrare”, a transmis agenția pentru copii a ONU.
Pentru mulți copii, în special pentru cei izolați sau marginalizați, rețelele de socializare reprezintă o gură de oxigen pentru învățare, conectare, joacă și exprimare personală, a explicat UNICEF, iar „numeroși copii și tineri vor continua să acceseze rețelele sociale, fie prin soluții alternative, dispozitive utilizate în comun, fie apelând la platforme mai puțin reglementate, ceea ce va face în cele din urmă mai dificilă protejarea lor”.
„Restricțiile de vârstă trebuie să facă parte dintr-o abordare mai amplă care să protejeze copiii de orice pericol, să le respecte dreptul la intimitate și participare și să evite să îi împingă către spații nereglementate și mai puțin sigure. Reglementarea nu ar trebui să înlocuiască investițiile platformelor în siguranța copiilor. Legile care introduc restricții de vârstă nu sunt o alternativă la îmbunătățirea de către companii a designului platformelor și a moderării conținutului”, se arată în declarație.
UNICEF îndeamnă guvernele, autoritățile de reglementare și companiile de tehnologie să colaboreze cu copiii și familiile pentru a construi un spațiu digital sigur, incluziv și care respectă drepturile copiilor.
Alfabetizarea digitală a părinților
Potrivit UNICEF, autoritățile trebuie să se asigure că legile și reglementările legate de vârstă nu înlocuiesc obligațiile companiilor de a investi într-un design mai sigur al platformelor și într-o moderare eficientă a conținutului.
În plus, produsele de socializare trebuie reproiectate, punând siguranța și bunăstarea copiilor în centrul atenției, în timp ce autoritățile de reglementare trebuie să adopte măsuri sistemice pentru a preveni și atenua eficient daunele online.
Alte recomandări includ sprijinirea părinților în alfabetizarea digitală. „Aceștia joacă un rol crucial, dar în prezent li se cere să facă imposibilul pentru a-și proteja copiii online: să monitorizeze platforme pe care nu le-au conceput, să controleze algoritmi pe care nu îi pot vedea și să gestioneze zeci de aplicații nonstop”, a subliniat UNICEF.
Citește pe Antena3.ro
