Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiativele legislative care aplică interdicții pentru jocurile de noroc nu rezolvă nicidecum problema adicției celor care își piard banii în aceste locuri, pentru că dependența rămâne, iar cei mai mulți continuă să joace online. Felul în care a fost modificată legislația românească în ultima perioadă nu face decât să elimine taxele și impozitele plătite de patronii caselor de pariuri și ai sălilor de jocuri de noroc, dar și de câștigătorii din România, pentru că firmele care au acest tip de ofertă online fie nu sunt românești și nu plătesc taxe și impozite în țara noastră, fie plătesc sume mult mai mici, fiind eliminate spațiile fizice și salariile angajaților. Psihologii au explicat deja că adicția doar se transferă dintr-o zonă în alta, iar în cazul jocurilor de noroc se face foarte simplu acest transfer, din spațiul fizic în mediul online. În plus, interdicțiile aplicate pe internet doar pentru minori nu rezolvă situația adulților dependenți care tot pe baza legislației nu pot să se ferească de tentații decât în sălile cu prezență fizică, nu și pe miile de site-uri care le sunt generate zilnic de algoritmi.
Datele statistice din 2024 arătau că aproape 100.000 de români se confruntau cu dependența de jocuri de noroc în România, iar 15% dintre adulți jucau cel puțin o formă de joc de noroc. Situația nu s-a îmbunătățit, de la introducerea unor forme de restricționare a acestui fenomen, ci s-a mutat în mediul online, devenind imposibil de stopat sau de controlat, iar numărul dependenților este în creștere. Statisticile recente mai arată că România este pe locul 1 la gambling în rândul adolescenților, la nivel european: 18% din adolescenţii români joacă online, față de o medie UE de numai 14%. Participarea fetelor între 15-16 ani a crescut de la 2,7% la 8,7% în numai 5 ani. Vârsta medie de debut: sub 14 ani.
Cu toate acestea, adulții sunt principalele victime ale fenomenului. Încercările de a elimina sălile de jocuri de noroc din România sau de a ține minorii departe de aceste tentații nu rezolvă nici măcar o mică parte din problema adicției. Chiar dacă sălile de jocuri nu vor mai exista, dependenții au mii de variante online pe care nu le cenzurează nimeni, în timp ce minorii ar putea fi protejați doar până când împlinesc vârsta de 18 ani.
De fapt, cei mai mulți bani sunt pierduți la jocurile de noroc de adulți, nu de minori, pentru că tinerii de până la 18 ani și copiii au mai puține șanse să dețină sumele pe care le joacă și le pierd. Marea problemă este cea a dependenților adulți, pe care trecerea în mediul online mai mult îi provoacă și îi stimulează să piardă mai mulți bani, mai ales pentru că singura lege care îi protejează efectiv nu se referă la jocurile de pe internet, ci doar la interdicțiile pe care singuri le pot cere pentru a nu mai fi primiți în sălile de jocuri fizice.
Mecanismul din spatele adicției
Leliana Pârvulescu, doctor în Psihologie, a explicat, pentru Jurnalul, care este mecanismul din spatele acestei adicții și de ce nu este eficientă niciuna dintre actualele măsuri luate pentru stoparea acestui fenomen.
„Adicția se va muta către un alt stimul. Unele persoane pot dezvolta alte comportamente compulsive sau alte dependențe, mai ales dacă nu sunt abordate cauzele psihologice care au stat la baza comportamentului - anxietate, depresie, traumă, impulsivitate. Despre dependenții de jocuri de noroc și migrarea în online, unde nici măcar nu se pot autobloca, trebuie spus că mutarea jocurilor de noroc în mediul online reprezintă una dintre cele mai mari provocări în tratarea dependenței. Platformele sunt disponibile 24 de ore din 24, accesibile de pe telefon și folosesc mecanisme care încurajează jocul repetitiv, ceea ce poate face controlul impulsurilor și mai dificil. În România, mecanismele de autoexcludere sunt mai bine reglementate pentru operatorii licențiați, însă eficiența lor depinde de modul în care sunt implementate și de respectarea lor de către toate platformele. În practică, mulți jucători vulnerabili găsesc alternative online sau accesează site-uri care nu sunt acoperite de aceleași măsuri de protecție, ceea ce reduce eficiența autoexcluderii ca instrument unic”, explică specialista.
Procedură doar pentru spațiile fizice
În cadrul legislativ actual, adulții dependenți de jocurile de noroc pot doar să se lupte cu propriile porniri, cerând să nu mai fie acceptați în spațiile fizice. Cererile au fost depuse de mulți dependenți care încearcă să se salveze, dar tentația ofertelor online este mai mare, acolo fiind nefuncțională această procedură. Mai mult, atunci când un dependent cere ajutor chiar de la site-urile pe care pierde banii, nu primește niciun răspuns și nici nu poate dezinstala vreo aplicație, pentru că foarte multe astfel de platforme sunt generate direct din motoarele de căutare și nu pot fi blocate.
Astfel, măsurile menite să stopeze fenomenul nu duc decât la mutarea jucătorilor în mediul online, fără niciun fel de control, reglementările funcționând doar pentru companiile autorizate de Oficiul Național, nu și pentru celelalte mii de platforme online la care pot avea acces adulții cu această adicție pe care nu-i protejează nici inițiativele legislative pentru blocarea accesului minorilor la astfel de site-uri.
Autoexcluderea este utilă, dar nu suficientă
În cele mai multe cazuri, problema se poate rezolva la psiholog, dacă dependentul acceptă ideea că trebuie să ceară ajutor de specialitate. „Autoexcluderea este utilă, dar nu este suficientă de una singură. Ea funcționează cel mai bine atunci când este însoțită de psihoterapie, limitarea accesului la bani - de exemplu, restricții bancare sau gestionarea finanțelor de către o persoană de încredere -, sprijin din partea familiei și monitorizare pe termen lung. Și acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă persoanele dependente pot fi observate în sălile de joc sau de către familie. În online este aproape imposibil acest lucru. Despre migrarea în online și dezvoltarea pieței negre, trebuie să fie discutată o altă provocare: riscul dezvoltării pieței negre a jocurilor de noroc. Atunci când persoanele dependente se autoexclud de la operatorii licențiați sau când reglementările devin mai stricte, o parte dintre acestea pot migra către platforme ilegale sau nelicențiate, care nu respectă standardele de protecție a jucătorilor. Pe astfel de platforme lipsesc, de regulă, mecanismele de autoexcludere, limitele de depunere, verificările privind comportamentul de joc și intervențiile destinate persoanelor vulnerabile. În plus, jucătorii beneficiază de o protecție redusă în cazul unor fraude sau al refuzului de plată a câștigurilor. Acesta este motivul pentru care simpla restricționare a accesului nu este suficientă”, a mai explicat dr. Leliana Pârvulescu.
Măsurile eficiente trebuie să combine prevenția, tratamentul dependenței, educația financiară și existența unei piețe reglementate, care să ofere instrumente reale de protecție și să reducă atractivitatea operatorilor ilegali.
Dr. Leliana Pârvulescu
Cum se depun cererile de autoexcludere din sălile de jocuri
Conform unei proceduri care a intrat în vigoare în iunie 2025, solicitările de autoexcludere de la jocurile de noroc pot fi depuse atât în format fizic, la sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc sau la sediile teritoriale identificate pe site-ul instituției, în nume propriu, cât și în format electronic, prin e-mail, doar cu semnătură electronică calificată, la adresa de e-mail autoexcludere@onjn.gov.ro.
Solicitarea se mai poate face și prin declarație notarială pe propria răspundere sau prin declarație pe propria răspundere atestată de către avocat, la adresa de e-mail autoexcludere@onjn.gov.ro, dar și direct la organizatorii de jocuri de noroc licențiați, aceștia având obligația de a transmite, în termen de două zile lucrătoare, solicitările de autoexcludere în original, conform unui model anexat la lege, documentele fiind însoțite de copia cărții de identitate.
Procedura a fost emisă de ONPJN, pe 13 iunie 2025, privind depunerea și procesarea solicitărilor de autoexcludere, a cererilor de retragere a consimțământului privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea autoexcluderii, precum și a accesului organizatorilor de jocuri de noroc la baza de date a persoanelor autoexcluse, în conformitate cu dispozițiile art. 15.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 557 din 17 iunie 2025.
Citește pe Antena3.ro
