Lista drogurilor periculoase, completată cu șase substanțe noi. Ce efecte au asupra organismului

Ministerul de Interne a inițiat modificarea și completarea, printr-un proiect legislativ, a tabelelor-anexă nr. I și II din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, lege ale cărei dispoziții au în vedere circuitul ilicit al substanţelor stupefiante şi psihotrope.  

Legea nr.143/2000 stabileşte în conţinutul ei substanțele care intră în categoria drogurilor şi substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor (precursorii), care constituie substanțe aflate sub control național. În funcţie de pericolul pe care îl reprezintă consumul lor pentru sănătatea publică, drogurile se împart în două subcategorii: drogurile de mare risc (adică cele înscrise în tabelele-anexă nr. I și II din legea amintită mai sus) şi drogurile de risc (înscrise în tabelul nr. III).

ONU le-a interzis cu aproape un an în urmă

Traficul şi consumul ilicit de droguri constituie un fenomen dinamic la nivel mondial, iar numărul substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive - care este deja estimat a fi de ordinul sutelor -  crește într-un ritm fără precedent, prezentând provocări uriașe pentru sănătatea publică.

Prin urmare, ONU ia constant decizii privind interzicerea unor astfel de substanțe care se dovedesc a avea efecte nocive asupra sănătății.  

În martie 2023, statele membre din cadrul Comisiei Națiunilor Unite privind Stupefiantele (CND) „au votat favorabil punerea sub control la nivel internațional a 7 noi substanțe psihoactive/medicamente (2-methyl-AP-237, etazene, etonitazepyne, protonitazene, ADB-BUTINACA, alpha-PiHP şi 3-methylmethcathinone) şi adăugarea lor, după caz, în tabele anexă la Convenția unică a ONU asupra substanțelor stupefiantelor din 1961 sau la Convenția ONU asupra substanțelor psihotrope din 1971”. Practic, aceste decizii sunt transmise apoi țărilor membre, iar, în baza acestor informări, statele pot lua decizia interzicerii lor la nivel național. 

Primele 6 dintre aceste substanțe nu se regăsesc și în legislația națională. Prin urmare, „în vederea armonizării dispozițiilor naţionale cu legislația internațională în domeniu, prin prezentul proiect de act normativ, se propune exclusiv completarea tabelelor-anexă nr.I și II la Legea nr.143/2000 (...) cu 6 dintre noile substanţe cu caracter psihoactiv/medicamentos antemenționate”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul MAI.

Punerea sub control a celor șase substanţe „reprezintă o măsură care contribuie la protejarea sănătății, reducându-se riscurile de îmbolnăviri sau decese datorate consumului de droguri”, spun reprezentanții MAI.

Efecte similare cu ale cocainei și metamfetaminei

Reprezentanții MAI dau și câteva informații cu privire la efectele pe care le are asupra sănătății fiecare dintre cele șase substanțe introduse pe lista drogurilor de mare risc. 

• ADB-BUTINACA este un canabinoid sintetic care se leagă de receptorii CB1 şi CB2 şi care acţionează puternic asupra ambilor receptori, prezenți la suprafața celulelor din diferite părți ale sistemului nervos central. „Utilizarea ADB-BUTINACA a fost raportată de mai multe ţări, din diferite regiuni, care au descris efectele nocive legate de utilizarea acesteia, raportând inclusiv decese și urgențe medicale cu alterarea stării de conştienţă, precum şi pierderi de cunoştinţă. În aceste cazuri, de obicei au fost implicate şi alte substanțe, cu toate acestea, o serie de decese au implicat doar ADB-BUTINACA”, se arată în expunerea de motive.

• alpha-PiHP (a-PiHP) este un izomer al a-PHP, iar studiile de laborator sugerează că „poate inhiba absorbția dopaminei şi a norepinefrinei într-o măsură mai puternică decât substanțele cu potențial cunoscut de abuz, inclusiv metcatinona, cocaina şi metamfetamina”. Nu au fost raportate studii controlate privind potențialul de abuz al a-PiHP la om, însă studiile efectuate pe animale au arătat că este un stimulent psihomotor cu efecte comparabile cu cele ale cocainei şi ale metamfetaminei. Mai multe țări, din trei regiuni, au raportat capturi de a-PiHP, substanță care „a fost identificată într-o serie de evenimente grave şi decese legate de consumul de droguri”.

• 2-methyl-AP-237 este „un analgezic opioid cu un debut rapid al acțiunii şi o potenţă şi efecte analgezice similare cu cele ale fentanilului”. La om, numărul cercetărilor privind efectele acestei substanțe este limitat, însă la animale acesta produce efecte toxice acute tipice opioidelor (euforie şi alte efecte cu risc ridicat de dependență), inclusiv depresie respiratorie. „Au fost raportate capturi de 2-metil-AP-237 în mai multe țări din două regiuni. Au fost raportate o serie de decese în care a fost identificată substanţa 2-metil-AP- 237, adesea în combinație cu alte substanțe”, potrivit MAI.

• Etazene a avut, în studiile efectuate pe animale, „efecte agoniste complete”, care variază între efectele morfinei şi cele ale fentanilului, dar care „se leagă de receptorul μ-opioid cu o potență mai mare decât cea a morfinei”. Nu au fost efectuate studii privind consumul supravegheat la om, însă este de aşteptat să producă euforie şi alte efecte cu risc ridicat de dependență – efecte susținute și de autoevaluările online. Au fost raportate capturi de etazene în mai multe ţări din două regiuni și „au avut loc o serie de decese în care prezența etazenei a fost confirmată în urma analizelor şi în care s-a considerat că aceasta a contribuit la producerea lor, deşi în aceste cazuri au fost identificate şi alte substanțe”.

• Etonitazepyne este un agonist puternic şi complet al receptorilor u-opioizi, iar studiile pe animale au demonstrat că „produce efecte similare cu cele ale opioidelor precum morfina, fentanilul şi isotonitazen, dar cu o putere mai mare”. Etonitazepyne este o substanță relativ nouă pe piața ilicită, dar au fost capturi în mai multe țări din două regiuni și au fost raportate intoxicații fatale cu această substanță, iar numărul deceselor a crescut într-un timp scurt: „S-a raportat că se administrează pe diferite căi, inclusiv prin inhalare, prizare și administrare orală. Etonitazepyne a fost identificat în medicamente falsificate, ceea ce sugerează că utilizarea sa poate fi uneori neintenţionată”. 

• Protonitazene este un analog chimic al metonitazenei și al etonitazenei, iar studiile pe animale au demonstrat că este mai puternic decât morfina. Este o substanță nouă pe piața drogurilor ilicite şi există informații limitate despre ea, însă autoevaluările online indică efecte opioide tipice, inclusiv sedare şi euforie. 

Tot mai des apar noi substanțe, necunoscute până acum, iar industria drogurilor adoptă metode noi de producție. În rândul utilizatorilor, multe dintre efectele negative legate de consumul de droguri sunt amplificate, atunci când diferite tipuri de stupefiante sunt folosite în același timp.