Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În condiţiile în care acuzaţiile de malpraxis sunt tot mai multe, de la an la an, actualul sistem de asigurări pe acest segment, al erorilor medicale, este inutil medicilor și pacienților, servind doar interesul firmelor de asigurări, arată cel mai recent sondaj realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti. Doctorii îşi asumă tot mai puţine riscuri pentru siguranța lor juridică. De frica proceselor, aceştia au început să refuze cazurile complicate.
Medicii, pacienții și, în general, societatea românească au nevoie de reglementări corecte în sistemul asigurărilor de malpraxis, care să servească tuturor părților implicate, şi este necesară o intervenţie de urgenţă în acest asens, avertizează Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB).
Un sondaj realizat de organizaţia profesională în rândul medicilor din Capitală arată că majoritatea acestora sunt nemulțumiți de sistemul actual de asigurări de malpraxis și îl consideră inutil (56% dintre răspunsuri). Deşi sunt obligaţi de stat să încheie poliţe de malpraxis, medicii spun că acestea nu acoperă daunele morale, care pot ajunge la sute de mii de euro, aceasta fiind şi cea mai mare problemă a actualului sistem legislativ în ceea ce priveşte reglementarea instituţiei malpraxis-ului. „Peste 90% dintre medici declară că nu au nicio putere de negociere şi sunt obligaţi să încheie contractele aşa cum vor firmele de asigurări”, arată Colegiul Medicilor Bucureşti.
Pacienţii, plimbaţi câte 5 ani
Potrivit CMMB, actualul sistem este defavorabil medicilor, care lucrează sub presiune, amenințați cu plata unor despăgubiri de sute de ori mai mari decât valoarea cumulată a veniturilor pe care le obțin din practica medicală: „Una dintre cauzele migrației în Occident este faptul că statul român, prin legislația și instituțiile sale, este defavorabil medicilor și face jocul corporațiilor de asigurări». De asemenea, este defavorabil pacienților sau rudelor acestora, care sunt nevoite să aștepte câţiva ani o compensație pentru pierderile suferite. Un proces durează între 2 şi 5 ani, iar taxa de timbru scade considerabil numărul dosarelor. Totodată, este „defavorabil societății românești, care se confruntă cu trei consecințe: o medicină defensivă (recomandare de investigații în exces sau evitarea unor intervenții riscante, dar necesare, pentru a evita riscul despăgubirilor); pierderi materiale, pentru plata despăgubirilor; pierderea capitalului uman, prin emigrarea medicilor sau prin epuizarea energiei acestora în procese care ar fi putut fi evitate printr-un sistem just de acoperire a riscului de malpraxis».
Cazurile grave, refuzate în spitale din ţară
„Foarte mulți colegi de-ai mei sunt hărțuiți de Procuratură, de Poliție, pentru că nu există o lege a malpraxisului, lege care există în toate țările civilizate, și care să spună clar: aici te-ai încadrat în greșeală, aici nu. Pentru că o boală poate să aibă complicații: 20% din cei cu boala X fac complicații; 3% mor la operația Y etc. – iar astea nu sunt luate în calcul. O lege a malpraxisului trebuie să spună: bolnavul avea probleme la piciorul drept, iar tu l-ai operat la stângul, sau ai operat alt bolnav, sau l-ai operat de altceva”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, dr. Renică Diaconescu, şeful Secţiei de Neurologie a Spitalului Judeţean din Slatina. Potrivit acestuia, din cauza vidului legislativ, medicii din România, pe lângă faptul că au rămas foarte puţini şi trebuie să facă faţă şi lipsurilor din sistemul sanitar, sunt târâţi şi prin tribunale pentru diverse complicații ale bolilor.
Tocmai de aceea, tot mai mai mulţi doctori au început să practice o medicină defensivă, iar acest lucru este resimţit în mod special de pacienţii din provincie.
„Acum, foarte mulți chirurgi – mai ales din provincie – se abțin să mai facă operații complicate, pentru că aparținătorii, avocaţii fac plângere imediat, neînțelegând ce se întâmplă. Iar tinerii mei colegi nu mai vor să opereze aceste cazurile grave, nu vor să riște. A intrat frica în rândul colegilor mei - nu numai chirurgi, ci și alte specialități – şi asta este din cauză că nu se înțelege până unde este greșeală medicală și unde nu este greșeală, ci o complicație a bolii”, Renică Diaconescu, neurolog
Numărul de reclamaţii la adresa medicilor este în creştere. Doar în Capitală, până la jumătatea lunii iunie 2016 s-au înregistrat 89 de dosare, iar în 2015 au fost 118 reclamaţii.
63% dintre medicii din Bucureşti consideră că problema daunelor morale ar trebui reglementată de stat, prin stabilirea unui plafon al sumelor care se acordă ca despăgubire, iar 84% dintre ei doresc ca organizațiile profesionale să negocieze în numele lor cu firmele de asigurări.
4 milioane de euro despăgubire
În februarie 2016, prof. univ. Mircea Beuran a fost chemat să dea explicaţii în faţa instanţei, într-un dosar în care a fost acuzat de malpraxis de către familia Ancăi Petrescu, arhitecta Casei Poporului, după aproape doi ani de la moartea acesteia. Fiica arhitectei a cerut daune de patru milioane de euro de la cei patru medici care au tratat-o, dar şi de la cele două spitale în care a fost internată: Spitalul de Urgenţă din Timişoara şi Spitalul Floreasca din Capitală, pe motiv că mama sa a murit din cauza unei infecţii intraspitaliceşti. Fostul ministru al Sănătăţii a respins categoric acuzaţiile de malpraxis, dar trebuie să decidă cine are dreptate.
