Nopțile toride cresc semnificativ riscul de accident vascular cerebral

În ultimele decenii, temperaturile pe timp de noapte au crescut mai repede decât cele din timpul zilei, iar prevalența tot mai mare a expunerii nocturne la căldură poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea cardiovasculară, spun oamenii de știință de la centrul de cercetare german Helmholtz München, care de mai mulți ani studiază efectele încălzirii globale asupra grupurilor de risc și persoanelor sensibile. 

Cercetările vizează cele patru grupuri de afecțiuni majore despre care se știe că sunt exacerbate de schimbările climatice: alergii, diabet, boli pulmonare și cardiovasculare, scopul fiind de a identifica factorii de risc de mediu și de a înțelege impactul acestora asupra sănătății, pentru a dezvolta terapii personalizate și a lua măsuri preventive.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune frecventă și debilitantă, reprezentând a doua cauză de deces și a treia cauză de dizabilitate la nivel global. Cu toate că se cunosc multe despre factorii de risc, printre care se numără hipertensiunea arterială, diabetul, consumul de alcool și colesterolul crescut, se știu relativ puține despre modul în care temperatura ambientală, în special noaptea, influențează riscul de AVC.

Acest lucru i-a determinat pe cercetători să examineze, împreună cu medicii de la Spitalul Universitar Augsburg, legătura dintre creșterea temperaturilor pe timp de noapte și prevalența accidentului vascular cerebral.

„Am vrut să înțelegem în ce măsură temperaturile ridicate pe timp de noapte prezintă un risc pentru sănătate”, a declarat Alexandra Schneider, șefa grupului de lucru pentru „Riscuri de mediu” de la Helmholtz München și autor principal al studiului, precizând că „acest lucru este important, deoarece schimbările climatice determină creșterea temperaturilor pe timp de noapte mult mai rapid decât a temperaturilor din timpul zilei”.

Date despre 11.000 de accidente vasculare cerebrale, timp de 15 ani

În studiul actual, cercetătorii au examinat datele de la 11.037 de pacienți internați la Departamentul de Neurologie al Spitalului Universitar din Augsburg cu diagnostic de accident vascular cerebral, între 2006 și 2020. De asemenea, au analizat temperaturile pe intervale orare, umiditatea relativă și datele privind presiunea barometrică - obținute de la stația meteorologică locală Augsburg.

Rezultatele studiului, care au fost publicate marți, în European Heart Journal, dezvăluie o legătură semnificativă între nopțile fierbinți și riscul crescut de AVC. Mai exact, cercetătorii au descoperit că riscul de accident vascular cerebral crește cu 7% după „nopțile tropicale”, chiar dacă pragul de temperatură luat în calcul de specialiști pentru a delimita nopțile normale de cele cu temperaturi ridicate nu a fost foarte mare. Astfel, dacă temperatura nocturnă a crescut peste 14,6°C, noaptea a fost considerată a fi extrem de caldă.

„Persoanele în vârstă și femeile sunt în mod special expuse riscului”, precizează autorii studiului, adăugând că, în general, accidentele vasculare cerebrale cu simptome ușoare sunt diagnosticate în clinici după nopți fierbinți. „Rezultatele noastre arată clar că ajustările în planificarea urbană și în sistemul de sănătate sunt extrem de importante pentru a reduce riscurile prezentate de creșterea temperaturilor pe timp de noapte”, a spus dr. Cheng He, unul dintre autorii principali ai studiului.

Cercetarea a mai relevat, de asemenea, că riscul de AVC asociat cu temperaturile ridicate pe timp de noapte a crescut semnificativ în perioada 2013-2020, comparativ cu perioada 2006-2012.

Din 2006 până în 2012, nopțile fierbinți au dus la două accidente vasculare cerebrale suplimentare pe an în zona desfășurării studiului, iar din 2013 până în 2020, au existat 33 de cazuri suplimentare pe an.

Recomandări: reducerea intensității „insulelor de căldură urbană”

Cercetătorii lucrează în prezent la recomandări privind strategii de adaptare publică și planificare urbană, cum ar fi, de exemplu, reducerea intensității așa-numitelor „insule de căldură urbană”, pentru a proteja mai bine populația de efectele nocive ale căldurii nocturne. 

În zonele urbane, betonul și asfaltul se încălzesc în timpul zilei și eliberează căldură lent și peste noapte, astfel că temperatura este foarte frecvent mai ridicată în orașe decât în zonele înconjurătoare. Fenomenul este cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană”, iar efectele negative sunt resimțite mai ales vara.

Diferențele de temperatură între orașe și zonele rurale pot depăși chiar și 10 - 15 grade Celsius în cazuri excepționale. Însă, în România, de cele mai multe ori, orașele sunt cu circa 1 - 5 grade Celsius mai calde în timpul nopții (și cu 0,5 - 2 grade Celsius în timpul zilei), față de zonele înconjurătoare.

Studiul va servi, de asemenea, ca bază pentru cercetări ulterioare pentru a dezvolta măsuri preventive direcționate împotriva factorilor care promovează accidentul vascular cerebral: „Cu cât aceste măsuri preventive sunt implementate mai devreme, cu atât mai bine”.

Rezultatele studiului sunt, de asemenea, de mare importanță pentru spitale, deoarece unitățile sanitare și sistemele medicale, în general, se vor putea adapta mai bine la frecvența accidentelor vasculare cerebrale în viitor. Practic, dacă prognoza meteo anunță o noapte fierbinte, se pot aștepta ca mai multe cazuri să ajungă la spital, iar, astfel, spitalele vor fi pregătite cu mai mult personal medical, ca măsură de precauție, a explicat prof. Markus Naumann, directorul Spitalului Universitar din Augsburg.

Potrivit unui studiu din 2020 , încălzirea globală a determinat o creștere a temperaturilor pe timp de noapte mai mult decât a temperaturilor diurne, în majoritatea părților lumii, între 1985 și 2017.

Care sunt semnele unui AVC 

Medicii spun că este foarte important atât să prevenim, pe cât posibil, această afecțiune, dar și să știm cum să identificăm cât mai repede semnele unui AVC, deoarece, cu cât este diagnosticat mai rapid, cu atât șansele de supraviețuire și recuperare sunt mai mari. Cele mai frecvente simptome sunt aceleași, indiferent de grupa de vârstă, și au fost grupate de specialiști sub acronimul „FAST”:

F - face (față) - modificări la nivelul feței (este asimetrică, iar pleoapa și buza pot fi căzute), mai ales dacă persoana suspectată de AVC încearcă să zâmbească. 

A - Arms (brațe) - slăbiciune la nivelul brațelor. Cereți persoanei suspectate de AVC să ridice mâinile deasupra capului și observați dacă există imposibilitatea de a ridica un braț sau pe amândouă 

S - Speech (vorbire) - tulburări de vorbire. Cereți persoanei să rostească o propoziție scurtă și observați dacă are dificultăți în articulare sau confundă cuvintele.

T - Time (timp) - timpul de intervenție în cazul unui AVC este vital. Dacă surprinzi unu sau mai multe dintre simptomele de mai sus la tine sau la cineva din jur, sună imediat la 112 și transmite-i operatorului suspiciunea de accident vascular cerebral și ora la care au apărut primele simptome.

De asemenea, o durere de cap severă, bruscă, diferită de orice altă durere de cap anterioară, poate fi un semn al unui AVC.