Paradoxul în tratarea pacienților cu astm: au cu ce, dar mor pe capete

Subdiagnosticarea, pe de o parte, și faptul că majoritatea pacienților renunță la tratament când depășesc episoadele de criză, deși trebuie luat continuu, sunt două dintre principalele cauze, explică specialiștii. 

În România, sunt circa un milion de oameni care suferă de astm, o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Afecțiunea este „pe viață”, spun medicii: nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control, iar pacienții pot avea o calitate a vieții bună, atât timp cât boala este tratată corespunzător. Iar românilor nu le lipsesc tratamentele noi și eficiente. 

„În România, în acest moment, pacienții cu astm alergic beneficiază de aceleași terapii inovatoare ca orice alt pacient din Europa. Marele avantaj în acest moment este că tratamentul este complet compensat și de curând au fost introduse pe lista de gratuități și o serie de teste moleculare necesare diagnosticării pacienților alergici”, spune prof. dr. Carmen Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică din România (SRAIC), precizând că toți pacienții pot accesa aceste terapii. 

Rata de mortalitate, cu 50% mai mare decât în UE

Cu toate acestea, rata de mortalitate cauzată de astm este cu 50% mai mare în România decât cea la nivel european. Mai exact 1,3 din 100.000 de locuitori mor anual din această cauză. 

Medicii spun însă că, pe de o parte, astmul este subdiagnosticat, iar pe de altă parte doi din trei pacienți diagnosticați efectiv renunță la tratament când depășesc episoadele de criză și încep să se simtă mai bine. 

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu avertizează că „stările extreme de rău astmatic, care atrag după sine inclusiv riscul de deces” pot apărea și în perioadele de aparentă liniște, atunci cât foarte mulți pacienți nu își mai administrează tratamentul: „faptul că acești pacienți nu își administrează tratamentul zilnic conform recomandărilor medicilor specialiști poate conduce la aceste evenimente de exacerbări severe, inclusiv acela de deces”.

OMS a atras atenția asupra faptului că aproximativ jumătate din pacienții cu astm nu iau în mod curent tratamentul prescris așa cum a recomandat medicul, iar în România procentul este și mai mare. 

Potrivit pneumologului, astmul și BPOC, care au ca element comun tratamentul inhalator, sunt bolile respiratorii cronice care au aderența cea mai scăzută  la tratament (33%) prin comparație, spre exemplu, cu afecțiuni ca: diabet (51%), depresie (62%) sau Hipertensiune, hiperlipidemie, osteoporoză (peste 75%).

„Oricât de bun ar fi un tratament - și, din fericire, pentru astmul bronșic, în România există cele mai noi și mai moderne tratamente -, dar dacă pacientul nu ia acest tratament, este clar că, oricât de bun ar fi, nu va avea succes”, subliniază prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog. 

„Astmul, o boală încă subdiagnosticată și intermitent tratată, rămâne o provocare pentru medic și pacient. Progresele terapeutice actuale permit tratarea tuturor pacienților, indiferent de stadiul de severitate al bolii, ultimele tratamente biologice dau o nouă șansă chiar și celor cu astm sever. Totul este ca tratamentele să fie urmate corect și constant”, spune și prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog. 

Creștere de peste 70% în primele 4 luni ale anului 2023

În România, în prezent sunt un milion de pacienți diagnosticați cu această afecțiune (circa 5-10% dintre ei având astm sever), iar medicii spun că apar din ce în ce mai multe cazuri.

Spre exemplu, la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală, numărul pacienților simptomatici cu astm a fost în creștere cu peste 70% în primele 4 luni ale anului 2023, față de anul 2022, potrivit dr. Beatrice Mahler, managerul instituției medicale.

„Numărul serviciilor medicale din Institut în primele 4 luni ale anului 2023 a fost 1.392, în condițiile în care anul 2022, în aceeași perioadă, a adus în cabinet 818 cazuri de astm”, a spus dr. Mahler, într-un mesaj transmis de Ziua Mondială a Astmului. Potrivit acesteia, viața persoanelor cu astm bronșic este în directă legătură cu calitatea aerului pe care îl inhalează, „ceea ce presupune împletirea măsurilor medicale necesare pentru acești pacienți cu măsuri de sustenabilitate a mediului în care ei trăiesc”.

Potrivit specialiștilor, cauzele apariției astmului bronșic nu sunt pe deplin înțelese, însă declanșarea bolii este determinată, cel mai probabil, de o combinație între factori ereditari și factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuși la astm. Diagnosticul se pune în urma unui test simplu (spirometria), care este utilizat nu numai pentru diagnosticarea astmului, atunci când există această suspiciune, ci și pentru monitorizarea bolii.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• respirație șuierătoare;

• senzație de limitare a respirației;

• tuse și dureri toracice - mai accentuate în timpul nopții și în orele dimineții;

• persoanele care suferă de astm bronșic se pot trezi în timpul nopții din cauza tusei sau a dificultăților de respirație;

• crize de astm (care sunt episodice și pot fi ușoare, grave sau foarte grave). 

În timpul unei crize severe de astm, pacientul poate muri, avertizează medicii.

Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu astm, iar în Europa, în fiecare oră, o persoană moare din cauza acestei boli.  

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Astmului, marcată în acest an pe 2 mai, Societatea Română de Pneumologie oferă spirometrii gratuite, timp de trei zile, în centrul comercial Sun Plaza din București. Acestea pot fi făcute vineri, 5 mai (16.00 - 22.00), sâmbătă, 6 mai (10.00 - 22.00) și duminică, 7 mai (10.00 - 16.00).

Sfaturile pneumologilor pentru pacienții cu astm 

Pentru a putea ține boala sub control și a duce o viață normală, specialiștii în pneumologie fac următoarele recomandări pentru pacienții cu astm bronșic:

- Asigurați-vă că respectați tratamentul prescris de medic și că știți cum să utilizați inhalatorul corect și folosiți-l ori de câte ori vă spune medicul.

- Mergeți la medic cel puțin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce ați avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor. Vizita periodică la medic este necesară și dacă vă simțiți bine. 

- Cereți un plan de acțiune scris pentru astmul bronșic, astfel încât să știți ce aveți de făcut pentru a gestiona bine boala sau în momentul în care ea se agravează.

- Stați cât mai departe de factorii de risc care pot declanșa crize de astm: praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de țigară, poluare, infecții respiratorii, efort fizic mare.