Spitale cu locuri doar în picioare: începe cea mai mare tăiere de paturi din istoria reformei sanitare

Reducerea începe chiar din acest an, astfel că, de la 1 mai 2026, numărul de paturi pentru care serviciile medicale realizate în regim de spitalizare continuă sunt decontate de stat va fi mai mic cu aproape 4.700 faţă de cel actual.

Numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice sau private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, este aprobat de Guvern, o dată la 3 ani, prin Planul naţional de paturi.

Printr-un proiect de HG postat în transparență decizională, la finalul săptămânii trecute, pentru perioada 2026-2028, Ministerul Sănătăţii propune o reducere semnificativă a numărului de paturi care pot fi contractate la nivel național. Este vorba de 14.073 paturi, în total, mai multe decât au dispărut în perioada 2010-2011, în timpul guvernării lui Emil Boc.

Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul de HG, „numărul de paturi contractabile la nivel naţional a scăzut de la 136.341 în anul 2010 la 123.127 pentru anul 2013”, diferența fiind atunci de puțin peste 13.200 de paturi.

Reducerea a continuat și în anii următori, însă într-un ritm mai lent. Astfel, în perioada 2014 – 2016 au mai fost tăiate de pe listă circa 3.500 de paturi, însă, „în perioada 2017-2023, până la data de 30 iunie 2023, s-a menținut numărul de 119.579”. 

În 2023, în contextul în care se estima că proiectele spitalelor regionale ar fi fost finalizate în anul 2026, numărul total a mai scăzut cu aproape 2.300 de paturi, iar pentru perioada 2023-2025, numărul a rămas neschimbat, fiind de 117.284 de paturi la nivel național. 

Câte 4.691 de paturi în fiecare an 

Tăierea propusă acum de ministrul Alexandru Rogobete va fi etapizată, iar numărul de paturi scade cu 4.691 în fiecare an. 

„Având în vedere că, în anul 2025, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional a fost de 117.284, precum şi gradul actual de ocupare, investiţiile în infrastructura sanitară nouă şi obiectivele asumate la nivel guvernamental, se propune o scădere graduală, etapizată şi predictibilă a capacităţii de spitalizare, astfel încât impactul asupra accesului populaţiei la servicii medicale să fie minim, iar unităţile sanitare să dispună de timpul necesar adaptării structurale şi funcţionale”, argumentează iniţiatorii proiectului, în nota de fundamentare.

Pentru anul 2028, numărul total de paturi de spitalizare continuă aprobat la nivel naţional va ajunge la numai 103.211, în toată țara.

„Se aprobă Planul naţional de paturi pentru perioada 2026 – 2028, după cum urmează:

a) pentru anul 2026, începând cu data de 1 mai, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 112.593;

b) pentru anul 2027, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 107.902;

c) pentru anul 2028, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 103.211”, potrivit proiectului de act normativ.  

Documentul stipulează că detalierea pe judeţe a numărului total de paturi se va aproba, anual, prin ordin al ministrului sănătăţii.

Numărul total de paturi la nivel naţional include paturile din secţiile de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute şi pentru afecţiuni cronice, precum şi paturile din sanatorii şi preventorii, dar nu cuprinde paturile pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, nici paturile din penitenciarele spital şi nici cele pentru îngrijiri paliative.

Însă documentul care însoțește proiectul de HG precizează că reducerea numărului de paturi pentru spitalizare nu se oprește în 2028, ci va continua până în 2030, când se va ajunge până la 93.827 de paturi, adică o reducere totală de 23.457 paturi faţă de nivelul actual. 

Parte a procesului de eficientizare a sistemului sanitar

Reprezentanții Ministerului Sănătății precizează că sistemul sanitar se află într-un „proces de reorganizare și eficientizare”, ale cărui obiective principale sunt:

- optimizarea utilizării resurselor existente;

- reducerea internărilor evitabile;

- dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii și a spitalizării de zi;

- creșterea calității și performanței serviciilor medicale spitalicești.

Iar decizia de a tăia peste 23.000 de paturi de spitalizare continuă, din numărul celor finanțate de stat din bugetul FNUASS, a fost luată pe baza unei analize a principalilor indicatori ai activităţii spitalelor, respectiv „indicele de utilizare a paturilor şi rata de ocupare a paturilor, pentru unităţi sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii, Academiei Române şi din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale”. De asemenea, au fost folosite şi datele furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. 

În nota de fundamentare, reprezentanții MS subliniază că este necesară această măsură „pentru a alinia resursele la cerinţele şi la utilizarea reală a acestora, având în vedere valorile înregistrate care sugerează un excedent de paturi în majoritatea unităţilor spitaliceşti, ceea ce duce la resurse neutilizate în mod eficient”.

Prin implementarea acestui plan de reducere treptată a numărului de paturi de spitalizare, „se va asigura o utilizare mai eficientă a resurselor, un management mai performant al unităţilor spitaliceşti şi o alocare mai bună a fondurilor în sistemul sanitar”, arată documentul.

Printre măsurile anunțate, în vara anului trecut, de Guvernul Bolojan, se regăsește și reducerea cu 20% a numărului de paturi din spitale. Ministrul Alexandru Rogobete a susținut, la momentul respectiv, că această reducere nu înseamnă închiderea de spitale, ci „convertirea anumitor unități sanitare în ambulatorii de specialitate” și „convertirea acestor paturi de spitalizare continuă, care nu sunt ocupate sau care au un grad de ocupare scăzut, în paturi de spitalizare de zi”.

Citește pe Antena3.ro

Alertă pe aeroportul LaGuardia din New York. Un avion Air Canada a lovit un vehicul pe pistă. Pilotul și copilotul au murit