Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piața forței de muncă din România este din ce în ce mai goală, după ce au plecat să lucreze în străinătate circa patru milioane de români. La acest deficit de personal lăsat în urmă de cei care au ales alte țări ale lumii, se adaugă slaba pregătire a tinerelor generații, iar vina este aruncată, proape în totalitate, pe sistemul de Educație, de la gimnaziu până la sistemul universitar. O soluție de urgență, găsită de specialiști, este învățământul universitar dual, care ar modifica structura actuală a curriculei din facultăți și ar elimina tradiția pregătirii pur teoretice. Piața are nevoie de buni executanți, care să umple în timpul cel mai scurt golurile actuale și cele preconizate pentru viitorul apropiat, dar există și pericole: eliminarea gândirii critice.
România a suferit în ultimele trei decenii de deficitul de absolvenți pregătiți să intre direct pe piața forței de muncă, din cauza lipsei de corelare dintre teorie și parctică, dar mai ales din cauza necorelării între pregătirea universitară și cerințele reale ale pieței. Din acest motiv, s-a vorbit, ani la rând, despre universități ca “fabrici de diplome”, mai ales pentru că tinerii absolvenți au fost cei mai afectați de crizele succesive ale locurilor de muncă și primii respinși de angajatorii care le-au impus cerințele uneori absurde, precum cea de a avea deja experiență în domeniul în care vor să se angajeze. Istoria ultimilor 29 de ani pare să se răzbune astăzi, când piața are nevoie de forță de muncă și mai ales de tineri, pentru care ar face orice ca să-i absoarbă direct de pe băncile școlilor. Și pentru a face acest lucru, chiar au propus un sistem nou de studiu universitar, care să lase cel puțin un an din trei pentru munca efectivă în companii, astfel încât studenții să ajungă direct în piața forței de muncă, unde se vor specializa pentru posturile ocupate.
Turismul este cel mai afectat domeniu
Specialiștii de la Academia de Studii Economice (ASE) București au făcut recent un studiu care să măsoare în primul rând disponibilitatea elevilor de liceu de a merge mai departe cu un studiu universitar dual, iar rezultatele au fost excelente pentru cei care își doresc să lucreze cu studenți și tineri absolvenți. Unul dintre modelele de la care a pornit ideea învățământului universitar dual – care pare a fi viitorul studiilor universitare, în contextul deficitului de forță de muncă – este Universitatea de la Lausanne. „Cea mai bună școală de turism din lume se face prin învățământul dual, la Lausanne. Acest concept de învățământ dual s-a născut în Germania, apoi s-a extins în Austria, Elveția, Olanda și chiar Slovacia, care este un model de bune practici. Învățământul dual este foarte bun pentru toate domeniile economiei, de la inginerie tână la comerț, industrie și turism. Vestita universitate de la Lausanne este una în care se face învățământ dual. Noi, în România, suntem pe primele trei locuri din lume la lipsa de corelare între ceea ce studiem și ceea ce lucrăm. Acest lucru s-ar putea regla, în timp foarte scurt, prin introducerea învățământului universitar dual”, explică Tănase Stamule, conf. univ. dr, prodecan FABIZ, ASE București. Cum cea mai afectată de deficitul de personal calificat este industria ospitalității, deja există discuții între universități și agenții economici din Turism, pentru a introduce acest tip nou de studiu, care ar permite ca studenții să facă foarte multe ore de practică și chiar să desfășoare ultimul an de studiu direct la locul de muncă.
Scad cheltuielile cu trainingurile și fidelizarea
Printre avantajele imediate pe care le-ar produce introducerea învățământului universitar dual în România se numără și reducerea costurilor cu reconversia profesională a angajaților, arată specialiștii. Dacă până acum, companiile au investit foarte mulți bani pentru pregătirea continuă și specializarea angajaților, pe cursuri și stagii de training, o infuzie de capital uman pregătit direct în companie ar scuti mare parte din aceste cheltuieli cu angajații, dar și cu bonusurile pentru fidelizare. De asemenea, angajatorii n-ar mai fi nevoiți să-și formeze specialiștii de care au nevoie, plătind cursuri pentru angajați, ci ar putea prelua studenții care se pregătesc exact pentru acele posturi și apoi ar putea să-i păstreze ca angajați, pentru mai mult timp. O astfel de soluție ar duce, implicit, la scăderea altor piețe, precum cea a trainingurilor, dar avantajul ar fi al companiilor care preiau forță de muncă de bună calitate și calificată chiar prin practica în interiorul companiei, fără a plăti suplimentar. Mai mult, companiile care încep o astfel de colaborare cu o universitate pot cere anumiți specialiști care să poată merge la practică, apoi direct la locul de muncă, în timpul studiilor. „Curricula ar fi comună, în sensul că universitățile vor face curricula în funcție de nevoile companiilor”, explică Simona Chirică, conf. Univ. Dr. la ASE București.
Printre marile avantaje ale învățământul universitar dual este faptul că se stabilizează populația, în zonele monoindistriale și în localitățiile mai mici. La noi, așa ceva se poate întâmpla la Tulcea, unde tinerii ar putea lucra în turism.
Citește pe Antena3.ro
conf. Univ. Dr Tănase Stamule, ASE București
Filosofia și Literele, cenușăresele contemporane
Domeniile pentru care se pot pregăti specialiști în sistemul de învățământ universitar dual le exclud pe cele care formează gândirea critică și care stimulează creativitatea. Dar răspunsurile elevilor care ar fi dispuși să intre în învățământul universitar dual arată că marea majoitate a tinerilor tinde spre domeniile cu aplicabilitate practică și către câștiurile financiare imediate și garantate. „Din răspunsurile pe care le-au dat elevii la întrebările din chestionarele noastre, gândirea critică și creativitatea intră într-un top trei negativ, sunt situate pe lista scurtă a aptitudinilor de care ei consideră că nu au nevoie. În topul avantajelor pe care le găsesc ei în acest sistem se află șansa de a-și găsi imediat un loc de muncă bine plătit”, explică conf. Univ. Dr Vasile Strat, de la ASE București. De asemenea, pe ultimul loc în topul domeniilor de pregătire universitară, pentru specialiștii care studiază această nouă formă de educație, în raport cu cerințele pieței, se situează Filosofia și Facultatea de Litere, adică exact acele două facultăți tradiționale care formează gânditori, într-o societate orientată aproape exclusiv către pregătirea pragmatică.
