Prădătorii sexuali, vânați în școli și spitale

Totodată, persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale nu se vor mai putea angaja în niciunul din aceste domenii, dacă refuză să prezinte certificatul de integritate comportamentală. 

Deși România are de aproape doi ani și jumătate un Registru naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, există în continuare cazuri în care prădători sexuali ajung să lucreze cu persoane vulnerabile și cu copii. 

Un exemplu recent este cel al unui profesor de desen din Buzău care, deși se afla în acest registru infractorilor sexuali și a fost condamnat recent și pentru trafic de droguri, a ajuns din nou la catedră, la începutul acestui an școlar. Și nu la una, ci la două unități de învățământ. 

Un grup de 25 de parlamentari consideră că astfel de situații sunt în continuare posibile deoarece legislația actuală are lacune și devine, astfel, ineficientă. 

Prin urmare, la finalul săptămânii trecute, aceștia au semnat și pus în dezbatere, la Senat, o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. 

Polițiștii vor verifica din oficiu dacă agresorii lucrează sau fac voluntariat

O primă modificare prevăzută în proiect este că cei înscriși în Registru - care au obligația de a se prezenta, la fiecare 3 luni, la organele de poliție pentru a comunica acestora mai multe informații, printre care și profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară - vor trebui să dea și „datele de identificare ale persoanei fizice sau juridice cu care a încheiat raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi”. 

De asemenea, polițiștii vor face verificări din oficiu, ori de câte ori o persoană fizică este înregistrată în Registru, pentru a identifica dacă persoana respectivă „are încheiate raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau orice alte asemenea raporturi” cu instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. 

Dacă în urma verificărilor se constată că persoana verificată are încheiate raporturi de muncă sau de voluntariat cu aceste entități publice sau private, polițiștii nu vor mai aștepta să fie solicitat certificatul de integritate comportamentală, ci îl vor trimite din oficiu către angajatori. Certificatul va fi trimis din oficiu angajatorilor și în cazul persoanelor condamnate care, în cadrul prezentării periodice la organele de poliție, au obligația de a menționa datele de identificare a angajatorului, precum și de a informa organele de poliție ori de câte ori își schimbă locul de muncă.

Orice contract încetează imediat

În ambele situații, „raporturile de muncă, contractele de voluntariat sau orice alte asemenea raporturi încetează de drept de la momentul comunicării certificatului de integritate comportamentală”, stipulează proiectul de lege.

Această prevedere îi va proteja, practic, pe acei angajatori al căror obiect de activitate presupune contactul direct cu persoane vulnerabile de posibilitatea ca unul dintre angajați să continue să îşi exercite activitatea, deși a fost condamnat penal pentru infracţiuni sexuale, spun inițiatorii, precizând că propunerea legislativă „se află în deplină concordanţă cu principiile constituționale”.  

„În aceste condiții, se justifică restrângerea dreptului la muncă acelor persoane condamnate penal pentru infracţiuni sexuale exclusiv în cadrul anumitor categorii de angajatori al căror obiect de activitate implică contactul cu persoane aflate în categorii vulnerabile (minori, elevi, persoane vârstnice, pacienți internaţi în unități spitaliceşti, persoane cu dizabilităţi etc.)”, se arată în expunerea de motive. 

Infractorii nu-s obligați să prezinte certificatul de integritate

Proiectul legislativ are ca scop creşterea gradului de protecție a persoanelor vulnerabile în fața celor care figurează în Registrul agresorilor sexuali, deoarece, în forma în care a fost adoptată în urmă cu 4 ani, Legea 118/2019 „are găuri” și este ineficientă, spune inițiatorul documentului, senatorul Ștefan Pălărie. 

„La mai bine de 4 ani de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 118/2019, actul normativ conține o serie de prevederi ambigue sau incomplete, care nu conferă eficacitate normelor juridice de protecție”, se arată în expunerea de motive. 

Spre exemplu, angajatorii din domeniile de mai sus obligați să solicite tuturor angajaților, colaboratorilor și voluntarilor certificatul de integritate comportamentală, însă actul normativ actual nu prevede ce se întâmplă în ipoteza în care respectiva persoană refuză să prezinte acest certificat. De asemenea, angajatorul nu poate solicita direct la Poliție un certificat de integritate comportamentală al persoanei cu care doreşte să încheie un raport de muncă, dacă nu-și dă acordul persoana vizată. 

Prin urmare, în proiectul de lege se prevede, în mod expres, că dacă o persoană refuză să-și dea acordul sau să prezinte certificatul de integritate comportamentală la momentul angajării, raportul de muncă nu poate fi încheiat.

„Astfel de persoane condamnate cu infracțiuni sexuale, spun specialiștii, au un risc de recidivă extrem de ridicat. Or, tocmai de aceea, noi, cu toții, avem o obligație morală  să protejăm exact persoanele vulnerabile de prezența acestor infractori sexuali, fie că vorbim de copiii din învățământ, de pacienții din sistemul sanitar sau de persoanele vârstnice sau cu dizabilități din sistemul de asistență socială. (...) La intrarea în vigoare a noii legi, în termen de șase luni, atât persoanele condamnate, cât și instituțiile de control au obligația de a anunța angajatorii din cele trei domenii menționate dacă lucrători sau voluntari figurează în registrul agresorilor sexuali”, spune senatorul Ștefan Pălărie. 

În Registrul agresorilor sexuali din România sunt aproape 65.000 de persoane, potrivit declarațiilor făcute, luna trecută, de ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, însă lista nu este publică, așa cum este în Statele Unite, spre exemplu.