Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbări importante de luna viitoare: soții bătăuși pot fi dați afară pe loc din propria casă, chiar de polițistul chemat să intervină, chiar și dacă sunt unici proprietari ai locuinței. În plus, și minorii care asistă la agresiunile din familie sunt considerați victime, nu doar cei bătuți. Și copiii pot obține ordin de restricție provizoriu, fără intervenția instanței. Ordinul se poate emite chiar de către polițist și intră în vigoare imediat. Împăcarea cu victima nu îl scăpa pe agresor de răspunderea penală.
În București, există adrese secrete unde ajung în miez de noapte femei desfigurate de bărbatii care au jurat să le fie alături la bine și la greu. De cele mai multe ori, vin cu un copil în brațe sau cu mai mulți copii de mână, loviți și ei sau plângând, după ce și-au văzut mamă bătută. Pe unele, le-au învinețit bărbatii doar pentru că le-au prins căutând pe internet ce posibilităti au de a scăpa de coșmarul din propria casă. De aceea, site-urile pentru victimele violenței domestice au la vedere un buton mare special pentru ieșire rapidă, astfel încât agresorul tiran să nu vadă că ele căutau ajutor.
0800 500 333 este numărul de telefon la care femeile bătute sau terorizate de partenerul de viață pot suna să ceară ajutor. Este o linie gratuită, pusă la dispoziție de Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse (ANES), agenție guvernamentală implicată acum și în elaborarea procedurilor pentru aplicarea noilor schimbări legislative în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Femeile care sună la acest număr sunt îndrumate către un adăpost de urgență, al statului sau al asociațiilor de profil.
Ce se întâmplă într-un adăpost secret
Pare greu de crezut, dar în adăposturile de urgență ajung și doctorițe, avocate sau profesoare; victime ale violenței domestice există la toate nivelurile societății, nu doar în familiile cu slabă educație sau venituri modeste. Primesc acolo un pat în care să doarmă fără frică și mâncare caldă, au parte de o vorbă bună, sunt văzute de un medic și luate în grijă de un psiholog, care le ajută să depăsească trauma. În plus, sunt învățate ce au de făcut pentru a scăpa de soțul violent, li se pregătește dosarul pentru instanță și chiar sunt asistate în sala de judecată în vederea obținerii ordinului de protecție. Victimele care continuă să meargă la locul de muncă sunt însoțite de cineva de la adăpost, să nu cumva să fie urmărite și agresate din nou pe stradă, de asemenea, copiii sunt însoțiți până la școală.
“Sunt multe femei care vin să ceară ajutor pentru întocmirea dosarului de divorț și abia în timpul discuției cu avocații constientizează că, de fapt, sunt niște victime și au nevoie și de alt tip de ajutor, nu doar de consiliere juridică. Unele se feresc să ceară ordin de protecție pentru că se tem că, după momentul expirării lui, vor intra din nou în contact cu agresorul iar acesta s-ar putea răzbuna. Consideră că divorțul e o formă mai simplă de a scăpa de soțul violent. Din păcate, insă, realitatea ne arată că nu este așa. Avem doamne divorțate și de 13 ani, care încă sunt hărțuite de fostul soț violent... Unele au fost ucise, altele au plecat din țara de frica soțului agresiv”, explică avocata Giulia Crișan, de la Centrul de consiliere al asociației A.N.A.I.S.
Punctaj pentru stabilirea gradului de agresivitate
Avocata face parte din echipa care lucrează în aceste zile la pregătirea polițiștilor, pentru aplicarea noului ordin de protecție provizoriu. Practic, polițiștii sunt învățați de avocați și psihologi cum să intervină, conform noii legislații, în sprijinul femeilor bătute în propria casă, și să nu se teamă să aplice noile măsuri. Dacă până acum femeile bătute erau nevoite să meargă în instanță pentru a obține ordinul de protecție, din 20 noiembrie, soțul violent poate fi evacuat din casă imediat. Chiar și dacă el este unic proprietar al locuinței. Polițiștii sunt cei care emit ordinul. Vor avea de completat un formular de risc, pe baza căruia pot decide evacuarea soțului agresiv.
“Se lucrează acum la procedurile pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu. Practic, sunt analizate cazuri concrete, cu care s-au confruntat agenții în urma apelurilor la 112, cu care ne-am confruntat noi, în adăposturile pentru femei bătute. Am văzut proiectul formularului de risc. Polițiștii se tem că ar putea fi expuși riscului de a fi reclamați pentru purtare abuzivă. Încă mai sunt nelămuriri cu privire la acest formular, pe care polițistul trebuie să-l completeze când este pus în fața unui caz de violență domestică. Acest formular are o parte cu întrebări adresate victimei și o parte cu observațiile polițistului. În funcție de răspunsuri și observații, se face un punctaj și se stabilește gradul de risc. Chiar dacă femeile care cer ajutor nu solicită evacuarea soțului violent, polițistul are dreptul să decidă evacuarea lui imediată, dacă apreciază că viața femeii sau a copiilor este pusă în pericol. Există situații când victima poate fi atât de tulburată încât nu își poate exprima opțiunea în privința evacuariii, se gândește de regulă la consecințele de după. Multe gândesc așa: vreau ordin, dar nu verau să-l bag în pușcărie. Unii agresori cunosc această limită, se sperie și încetează, alții nu. Nu putem garanta că se va termina calvarul unei femei bătute doar cu această sperietură, victima poate sfârși prin a fi ucisă, de aceea responsabilitatea este foarte mare. Sunt discuții aprinse și cu privire la componența echipei mobile prevăzute de lege care trebuie să intervină atunci când polițistul decide evacuarea agresorului dar acesta nu are unde să locuiască. Victima rămâne în domiciliu. Până acum, prin hotărârile judecătorești, agresorul era evacuat numai atunci când solicita victima. Erau situații când victimele alegeau să plece, pentru că în aceeași casă locuia și familia agresorului și nu doreau să rămână cu rudele agresorului. Prin acest ordin provizoriu, acum soțul violent e scos din locuință și preluat de o echipă mobilă care îl duce, potrivit legii, într-un centru de găzduire. Echipa mobilă e formată din psihologi, medici, polițiști. Aici intervine o altă problemă, care nu a fost rezolvată, nu există centre pentru agresori, ei sunt duși în centrele de noapte, unde oricum era deficit de locuri”, explică avocata.
Ce prevede ordinul de evacuare provizorie
Conform Legii nr. 174/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, ordinul provizoriu se emite atunci când polițiștii apreciază că există un risc iminent ca viața cuiva ori sănătatea sa sunt puse în pericol. În prezent, victimele pot obține un ordin de protecție în instanță, însă durează trei zile din momentul solicitării. Ordinul provizoriu are avantajul că se aplică imediat și poate să prevadă: evacuarea agresorului din locuință, impunerea unei distanțe minime față de victimă, copiii și alte rude ale victimei, interdicția de a lua legătura cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere. Ordinul provizoriu poate fi contestat în instantă în 48 de ore. Noile măsuri pentru protejarea femeilor și copiilor au fost adoptate în iulie dar încă nu pot fi puse în aplicare pentru că încă nu a fost stablită forma oficială a noului document. Termenul expiră în 20 noiembrie. Prin noua lege, s-au introdus și măsuri complementare prin care agresorul poate fi obligat periodic să se prezinte la secția de poliție, să anunțe schimbarea de domiciliu, astfel încât să fie pusă mai multă presiune pe el, să înțeleagă că autoritățile îl au în vizor.
Copiii, mutați la alte școli
Av. Giulia Crișan: "Este o problemă și transferul copiilor de la o școală la alta. Se lucrează în acest moment și la obținerea unui ordin al ministrului Învățământului privind procedura de transfer rapid pentru copiii aflați sub ordin de protecție. Legea schimbată în iulie aduce un plus important: au fost calificați ca fiind victime și minorii care asistă la acte de agresiune. Este un pas important pentru că ne confruntam cu această problemă, nu se acordau până acum ordine de protecție și pentru copii. Se lucrează de asemenea și la un sistem pilot de locuințe protejate, pentru victimele care au nevoie de găzduire pentru o perioadă mai lungă de timp sau de relocare. De exemplu, o femeie din Vaslui, venită după soț în București și agresată aici, trebuie ajutată să ajungă înapoi în Vaslui, să-și găsească un rost acolo, să se reintegreze”.
Evacuarea agresorului, nu a victimei
Prof.dr. Tudorel Butoi: “Cand s-a elaborat legea privind protecția victimei și stoparea violenței domestice, am atras atenția că, în situația climatului agresiv, cu violențe, bătăi și tulburarea liniștii publice, în loc de alungarea femeii, organul de urmărire penală ar trebui să extragă elementul agresiv și să-l ducă într-o custodie de intervenție colectivă. Un psiholog, un polițist, un medic să stea de vorbă cu el, să îl consilieze, să îl trezească la realitate, să îi corecteze comportamentul, iar în locuința unde au avut loc agresiunile să rămană mama cu copiii, nu invers. Practica demonstrează că în astfel de cazuri dramatice s-a procedat complet greșit, cu o lege imperfectă, nerealistă, pe care o respinge viața: femeia își lua copiii de mână, punea câteva haine într-o pungă, prosopul, periuța de dinți și se ducea la adăpost, ca ultima cățelusă luată de pe stradă… E total greșit. Femeia trebuie să rămană în habitatul obișnuit, cu copiii ei, de care trebuie să aibă grijă. Pentru că tot practica demonstrează că, în secunda doi, nenorocitul care a bătut-o schimbă yala, cheamă alte femei acasă și nu îi pasă de ceea ce a făcut. Este imperios necesar să se introducă instituția custodială pentru agresor.”
Tocmai pentru a fi cât mai clar, formularul de evaluare a rsicului urmează să fie definitivat și stabilit prin ordin comun al miniștrilor de la Justiție și Interne. În curând, la nivelul IGPR, vor fi stabilite și echipe de formatori care vor merge în țara și îi vor antrena, practic, pe polițiștii care vor aplica acest ordin
Giulia Crișan, avocat, asociația A.N.A.I.S.
Discuțiile pe marginea aplicării noii legislații au loc la sediul Agenției naționale pentru Egalitatea de Șanse, care ține de Ministerul Muncii și Protecției Sociale iar grupul de lucru este format din experți de la Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, parchete, inspectorate școlare, ONG-uri, Colegiul Psihologilor, Colegiul Asistenților Sociali.
