Proiect de lege: natură în inima oraşului

Criza actuală a dovedit că locuitorii marilor aglomerări urbane au nevoie de natură mai aproape de casă. Puşi în imposibilitatea de a evada la munte sau la mare, orăşenii s-au bucurat, mai mult ca oricând, de peticul de verdeaţă din faţa blocului. Zilele acestea se află spre dezbatere, în comisiile de la Camera Deputaţilor, un proiect de lege care simplifică procedeul de instituire a ariilor naturale protejate urbane – acele zone din intravilan sau de la perferie cu o biodiversitate ce merită a fi păstrată ca atare.

Proiectul de lege privind regimul ariilor naturale protejate urbane şi conservarea biodiversităţii urbane a fost adoptat tacit de Senat, iar acum se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, în comisiile de specialitate, pentru a fi amendat. Pornit iniţial ca o propunere a celor din administraţia Parcului Natural Văcăreşti, proiectul a fost iniţiat şi susţinut de politicieni din toate partidele. Urmând modelul Văcăreşti, legea ar permite renaturalizarea unor suprafeţe mari chiar în inima oraşelor, la simpla propunere, însoţită de o documentaţie minimală, a oricărei persoane fizice.

Proceduri simplificate

„Legea prevede două aspecte importante”, explică Florin Stoican, preşedinte voluntar al Parcului Natural Văcăreşti. „Unu, ca zonele cu potenţial să poată fi declarate arii naturale protejate urbane mai uşor decât dacă ar fi declarate arii naturale protejate, şi, doi, obligă toate municipiile să îşi includă în strategia de dezvoltare şi o strategie legată de biodiversitate”. Trebuie spus că ariile naturale protejate urbane sunt diferite de ariile naturale protejate: acestea din urmă se constituie ca urmare a unor studii riguroase, iar administrarea lor ţine de o agenţie din subordinea Ministerului Mediului. În schimb, ariile protejate urbane pot să fie administrate de autorităţile locale, sau de persoane fizice/juridice desemnate de acestea.

O reţea verde

În Bucureşti, există cinci locuri de o bogăţie şi de o frumuseţe remarcabile, care ar putea primi statutul de arie naturală protejată urbană – începând cu locul unde Dâmboviţa se varsă în Lacul Morii şi terminând cu Pădurea Băneasa. În ţară, Parcul Est din Cluj, o zonă din jurul Braşovului şi câteva suprafeţe de pe Someş, la marginea municipiului Satu Mare, ar putea fi dedicate relaxării într-un mediu care nu e sufocat de betoane şi asfalt. „Încercăm să identificăm cel puţin zece astfel de zone, să luăm legătura cu organizaţiile sau grupurile de iniţiativă care sunt interesate de ocrotirea lor, să le transferăm experienţa căpătată la Văcăreşti şi să creăm într-un final o reţea de arii naturale protejate urbane”, spune Florin Stoican.

Orice organizaţie sau persoană fizică poată să înainteze autorităţilor locale un referat de evaluare ştiinţifică a valorilor naturale care justifică instituirea regimului de protecţie.

 „Populaţia planetei e în creştere, deja 50% din omenire trăieşte în zona urbană. Orăşenii ajung cu greu să se bucure de natură, din lipsă de timp, de bani – iar zonele semisălbatice din intravilan aduc natura mai aproape, oferă posibilităţi uriaşe legate de educaţie şi de un mod de viaţă mai sănătos”.

Florin Stoican, preşedinte al Parcului Natural Văcăreşti

Foto: Facebook SOS Parcul Est