Actuala modalitate de finanţare a spitalelor este neadaptată în domeniul psihiatriei, atrage atenția Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie. Potrivit specialiştilor, din cauza banilor insuficienţi acordaţi sănătăţii mintale, foarte mulţi dintre pacienţii care ar putea fi recuparați nu pot beneficia de intervenții terapeutice eficiente, astfel încât să poată fi reintegraţi social şi profesional.
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie atrage atenția asupra faptului că actualul sistem de finanţare a spitalelor generează situații în care nu sunt satisfacute nevoile de îngrijire medicală ale persoanelor suferinde de tulburări psihice.
Specialiştii din domeniul sănătăţii mintale spun că normele de îngrijire sunt tot mai stricte şi este nevoie de o regândire a modului în care se alocă bani psihiatriei. “Aceasta este nemulţumirea noastră: acest sistem care se aplică în toată medicina somatică nu este potrivit pentru psihiatrie. Adică, pentru o operaţie de apendicită, sau chiar pentru ulcer, într-o săptămână ar trebui să rezolve (n.r. - un caz). Noi nu putem”, spune prof. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie și Psihoterapie. Cu toate că statul decontează cheltuielile pentru un caz rezolvat, un pacient cu o problemă acută de sănătate mintală are nevoie de cel puţin 12 – 14 zile pentru a putea depăşi episodul respectiv. Prin urmare şi cheltuielile spitalului sunt mult mai mari faţă de cât plăteşte casa de asigurări de sănătate pentru pacientul respectiv. Astfel că medicii sunt nevoiţi să facă tot felul de artificii pentru a acoperi diferenţele. “Cu cât este o patologie mai serioasă, acută - un episod depresiv major, un episod psihotic, o stare confuzională la care trebuie să găseşti o cauză – are nevoie de mai multe zile de spitalizare. Şi atunci, artificial, pacientul este trecut la zile de «cronici», deşi are o suferinţă acută”, a explicat prof. Cătălina Tudose. Asta înseamnă că un pacient cu un risc ridicat de suicid, de exemplu, este externat, deşi nu a depăşit momentul depresiv, şi internat a doua zi, ceea ce implică riscuri majore atât pentru bolnavul respectiv, cât şi pentru medic, care riscă acuzaţii de malpraxis.
Cel mai grav lucru este că persoanele cu grad înalt de recuperare nu pot beneficia de intervenții terapeutice eficiente care să urmărească integrarea profesională și socială, avertizează medicii. În domeniul psihiatriei, o bună parte din procesul de tratare a bolnavilor constă în discuţiile purtate atât cu pacienţii, cât şi cu familiile acestora, însă astfel de activităţi nu sunt decontate de casele de asigurări de sănătate, cu toate că sunt obligatorii, potrivit normelor de aplicare a Legii Sănătăţii Mintale.
“Psihiatria, prin specificul specialităţii, este mai mult decât medicină, pentru că implică o parte de timp care nu e cunatificat de CAS, timp în care tu stai de vorbă cu familia, cu pacientul, pentru că ar fi nevoie de terapii ocupaţionale, consiliere pe parte de alcoolism şi alte lucruri şi ar trebui să aibă un contract separat sau să aibă în spate o evaluare cinstită şi reală a costurilor, astfel ca un pacient psihiatric să fie tratatat nu doar cu o pastilă – pentru despre asta este psihiatria”, spune şi dr. Irina Minescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina.
În acest context, profesioniștii solicită sprijin guvernamental pentru susținere financiară care să permită crearea condițiilor în vederea aplicării acestor prevederi legale, respectiv normarea de personal, calificarea acestuia, amenajarea și/sau creearea spațiilor necesare pentru desfășurarea intervențiilor terapeutice menționate ca obligatorii.
Psihiatrii solicită susținere financiară pentru consilierea și psihoeducația pacienților și pentru programe de terapie ocupațională