România continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, cu 5,6 copii la 1.000 de nou-născuți care își pierd viața înainte de a împlini un an, mult peste media UE de 3,3 decese. Salvați Copiii România atrage atenția că în mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban - 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii - și dublă față de media UE, una dintre principalele cauze fiind complicațiile care apar în situația nașterilor premature. „Patru din zece mame nu își monitorizează sarcina și aici intervine factorul de risc care duce la nașterea prematură”, avertizează medicii de la Spitalul Universitar de Urgență București, subliniind că sunt tot mai multe gravide care vin la spital să nască fără să fi trecut vreodată pe la medic pe parcursul sarcinii.
Aproximativ 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (adică înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină), la nivel mondial, iar acest număr este în creștere, potrivit OMS.
Complicațiile care apar în situația nașterilor premature reprezintă principala cauză a mortalității în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, iar specialiștii spun că o mare parte a acestor decese ar putea fi prevenite, pe de o parte prin monitorizarea sarcinii, pentru a diminua riscul de naștere înainte de termen, iar pe de altă parte prin intervenții moderne și aparatură precum: incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina și funcțiile vitale ale bebelușilor prematuri.
„Aproximativ un milion de nou-născuți din întreaga lume mor anual din cauza complicațiilor prematurității. Conform OMS, aproximativ două treimi dintre aceste decese sunt prevenibile, ceea ce înseamnă că noi toți suntem datori să contribuim la reducerea mortalității neonatale prin acțiuni care să faciliteze accesul la servicii medicale de calitate pentru gravidă și nou-născut”, spune dr. Adriana Dan, șef secție Neonatologie de la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB).
1.000 de bebeluși români mor, anual
Statisticile arată că aproximativ 1.000 de copii români cu vârsta sub un an pierd anual lupta pentru viață, iar o mare parte dintre aceștia provin din mediul rural.
„În mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban - 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023) - cauzele majore fiind reprezentate de slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor din mediul rural, accesul îngreunat la servicii medicale, nivelul redus de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentația, vaccinarea sau semnele de alarmă, precum și de sărăcia care limitează accesul la alimentație adecvată, transport, medicamente și servicii medicale. La acestea se adaugă și numărul insuficient de specialiști în zonele rurale”, a avertizat, ieri, Salvați Copiii România, cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurității.
„Patru din zece mame nu își monitorizează sarcina”
Totodată, medicii spun că la spital vin să nască tot mai multe gravide care nu avut nicio vizită medicală pe parcursul sarcinii.
„Patru din zece mame nu își monitorizează sarcina și aici intervine factorul de risc care duce la nașterea prematură. În momentul în care pacienta nu se investighează pe parcursul sarcinii are riscul de a naște mai devreme de 37 de săptămâni și, în acest fel, apar riscuri atât pentru ea, cât și pentru copil”, explică dr. Monica Cîrstoiu, șefa Clinicii Obstetrică-Ginecologie a SUUB.
Aici, vin pe lume foarte mulți copii prematuri deoarece sarcinile cu risc sunt direcționate preponderent către SUUB. La acest spital, de la începutul anului și până la 1 noiembrie au fost aduși pe lume 1.316 nou-născuți, dintre care 218 au fost prematuri.
„Numărul de prematuri de la SUUB a atins o medie de 16%, mult mai mare decât media națională, pentru că aici vin, prin transfer, toate cazurile grave. Cel mai mic copil adus pe lume în Clinica de Obstetrică-Ginecologie a SUUB este o fetiță care a fost născută înainte de 6 luni și a cântărit sub 500 de grame - valori considerate sub limita viabilității în întreaga lume, a cărei șansă a fost că a întâlnit aici o echipă de medici obstetricieni și neonatologi care au crezut în ea, care i-au acordat toate îngrijirile medicale necesare, deși a avut numeroase riscuri și complicații”, a transmis unitatea medicală.
De asemenea, spun medicii, viitoarele mame pot beneficia de investigații complexe, esențiale pentru monitorizarea sarcinii și prevenirea nașterilor premature.
„Facem investigații complexe legate de germenii și factorii infecțioși care duc la nașteri premature, din complexul toxoplasmă, citomegalovirus, rubeola, herpes. Toate aceste investigații se pot face prin internări clasice. De asemenea, se pot face investigații suplimentare legate de statusul de coagulare, modificările trombofilice și de sindrom antifosfolipidic, care prin tulburări de coagulare duc la oprirea în evoluție a sarcinilor sau la o naștere prematură”, a detaliat dr. Cîrstoiu.
Esențiale pentru supraviețuirea unor bebeluși atât de mici sunt incubatoarele, iar în maternitatea SUUB, doar în anul 2025, fiecare incubator a „crescut” aproximativ 20 de prematuri.
În România, la fiecare 30 de minute se naște un prematur cu probleme neurologice, motorii, neuromotorii, potrivit Asociației Prematurilor.
Monitorizare după externare
În condiţiile în care România înregistrează una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de naşteri vii, Salvaţi Copiii a anunţat, ieri, că intensifică acțiunile de reducere a mortalităţii infantile. Astfel, pe lângă programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală cu incubatoare, organizația va derula un program-pilot de monitorizare după externare a copiilor născuți prematur, care va fi implementat în cinci maternități de gradul III. „Inițiativa răspunde unei nevoi critice, deoarece nou-născutul cu risc necesită îngrijire specializată pe termen lung, iar identificarea și tratarea precoce a potențialelor probleme medicale și de dezvoltare neurologică sunt esențiale”, a transmis Salvați Copiii România.
Ziua Mondială a Prematurităţii, marcată pe 17 noiembrie, este de anul acesta recunoscută oficial de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca zi de interes global pentru atragerea atenţiei asupra problemelor nou-născuţilor.
Aseară, Palatul Cotroceni a fost iluminat în culoarea mov, simbol al solidarităţii şi al speranţei pentru copiii născuţi prematur şi pentru familiile acestora. Acest eveniment dedicat Zilei Naționale a Copiilor Născuți Prematur, care a inclus și o dezbatere organizată la Cotroceni, este primul dintr-o serie de evenimente „România în lumină”, un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, a anunțat, ieri, Administrația Prezidențială.




