Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Declarațiile ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, dar și aplicarea neunitară a prevederilor legii salarizării au redeschis scandalul legat de salarizarea în sistemul bugetar, care durează deja de șapte ani. Majorările despre care vorbește acum ministrul par irealizabile pentru sindicaliști, care susțin că se va crea un blocaj. Pe de altă parte, creșterea anunțată pentru bugetari ar putea crea haos pe piață, pentru că cele mai mari venituri vor fi la stat, în detrimentul sectorului privat. Sindicatele mai susțin că noua lege a salarizării se va face din nou prea repede și astfel vor apărea greșeli grave.
Noul proiect de lege a salarizării are în vedere creșteri spectaculoase, ajungând până la 70% față de valoarea actuală. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a anunțat deja că cele mai mari creșteri de salarii în sectorul bugetar vor fi la cele care acum sunt de până la 4.000 de lei, iar cele care depășesc acest prag vor avea creșteri de până la 45%. „Nu trebuie să se înțeleagă de aici că aceste creșteri se vor produce imediat, ci în etape, până în 2020. S-a mai propus ca salariul mediu brut să ajungă la 5.000 de lei, acum fiind 3.500”, explică Anton Hadăr, liderul Alma Mater. Alți lideri ai confederațiilor sindicale nu văd cu ochi buni modificările propuse de Ministerul Muncii. „Momentan sunt doar declarații. Până nu vedem textul legii, nu avem nimic. Sunt, însă, mai multe probleme. La ora actuală, în sectorul bugetar sunt circa 20.000 de angajați cu salariul minim, adică doar o mică parte, restul fiind în sectorul privat. Problema de fond este că actualul guvern este mult prea focalizat pe sectorul bugetar și se vor crea discrepanțe majore cu sectorul economic. Ideea de salariu minim diferențiat, între sectorul bugetar și cel privat este inacceptabilă”, spune Bogdan Hosu, liderul Cartel Alfa. Sindicaliștii spun că efortul bugetar nu ar fi cu mult mai mare decât în cazul proiectului propus de fostul ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, diferența fiind de la 22 la 30 de miliarde de lei, dar mai spun că nici fostul, nici actualul guvern nu au explicat clar ce perspectivă pe creștere a bugetului de stat a fost calculată, pentru a acoperi noile nevoi de plată a salariilor astfel majorate.
Probleme de calcul și riscurile noului proiect
O altă perspectivă este aceea a creșterii imediate a salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2018, la 1.750 de lei, cu riscul de a fi înghețat până în 2021. „Dacă se construiește pe acest principiu noua lege a salarizării, nu facem decât să repetăm greșelile anterioare. Salariul minim va crește la un moment dat peste pragul prevăzut inițiat și se vor suprapune din nou grilele”, mai explică liderul Cartel Alfa. Sindicatele nu sunt de acord nici cu propunerea de calcul pentru aleși, pe baza salariului mediu pe economie, în loc de cel minim. „Dacă aceste salarii vor reprezenta valori de la 1 la 6 din salariul mediu, vor avea ca bază o cifră care are incluse totalitatea veniturilor, inclusiv sporurile, primele de vacanță, tichetele de masă. În momentul respectiv, raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu va fi între 1 la 18, chiar 1 la 21, în loc să se comprime”, explică Hosu. Astfel, distanța între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar se va îndepărta foarte mult de schema inițială, care prevedea un raport de 1 la 15, calculat pe baza salariului minim pe economie, din Legea salarizării Unitare 284/2010, care nu s-a aplicat niciodată. Salariul mediu se calculează prin suma tuturor veniturilor, raportată la numărul total de angajați, astfel încât este variabil. Aleșii vor fi astfel beneficiarii acestei noi legi a salarizării. Argumentul ar fi că indemnizațiile lor nu sunt salarii, deși Curtea Constituțională s-a pronunțat deja în această privință, arătând că indemnizațiile sunt salarii.
Citește pe Antena3.ro
Posibile conflicte, în viitor
Sindicatele cer mai mult timp pentru dezbateri, nu adoptarea unei legi insuficient dezbătute. Dacă această lege va fi făcută repede, nu va rezista mai mult de un an, ceea ce înseamnă că va introduce noi probleme greu de atenuat pe viitor. Ar putea declanșa un conflict social deosebit. Noi cerem mai mult timp, pentru a gândi legea. Dar până acum nici măcar nu am fost invitați la dezbateri, deși se vrea ca la 31 martie să se înainteze Parlamentului proiectul de lege”, spune Bogdan Hosu.
Voucerele de vacanță nu se vor acorda anul acesta, dacă nu se vor găsi posibilități de suplimentare, la următoarea rectificare bugetară. Aceste voucere nu au fost calculate în actualul buget. În ultimii doi ani s-a vorbit despre efectele benefice ale acetstor voucere, care pot fi folosite doar pentru turismul în România, aducând astfel sume considerabile la bugetul statului.
Calcul discriminatoriu al sporurilor
Polițiștii și personalul contractual au rămas cu sporuri calculate la nivelul salariului minim din 2009, în loc de cel actual. „Ce se întâmplă acum cu salariile noastre este un abuz. Sporurile se aplică la 1.450 de lei, conform legii, cu excepția noastră, unde se calculează în funcție de salariul din 2009, adică de la 600 de lei. Ni se fură efectiv din salariu”, explică Dumitru Coarnă, prețedintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Constractual (SNPPC). Astăzi se dezbate posibilitatea de calculare la valorile corecte pentru cei care lucrează în structurile de apărare.
Sindicatele spun că o nouă lege a salarizării făcută prost, într-un timp foarte scurt, va aduce prejudicii pe termen lung economiei și chiar s-ar ajunge la conflicte sociale, din cauza nedreptăților pe care le-ar crea legea.
Cei care trebuie să ne apere au cele mai mari tăieri de salarii, prin aplicarea discreționară a legii, având sporuri calculate la mai puțin de jumătate din salariul minim actual.
