Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se infectează extrem de mulți copii în același timp și, în acest fel, cresc și spitalizările pediatrice, explică pediatrul Mihai Craiu, care atrage atenția că elevii care au trecut printr-o formă medie de boală au nevoie de o evaluare medicală înainte de a participa, din nou, la orele de sport.
Pe măsură ce varianta Omicron a coronavirusului – mai puțin severă decât variantele precedente, dar extrem de transmisibilă - a cuprins lumea, în ultimele două luni, milioane de oameni au fost spitalizați, iar copiii reprezintă o proporție mai mare de pacienți internați cu COVID decât în valurile de infecție anterioare.
Nu mai puțin de „5% din spitalizările pentru infecție SARS-CoV-2 în UE și SUA sunt reprezentate de copii”, adică de patru ori mai mult decât în valurile precedente, potrivit medicului pediatru Mihai Craiu.
Peste 900 de copii, în spitale
Aceste creșteri se văd deja și în România. Potrivit cifrelor oficiale, la începutul acestei săptămâni, din cei aproximativ 12.000 de pacienţi internaţi în spitale, 911 erau minori, iar 26 dintre copii se aflau în stare gravă, secțiile de Terapie Intensivă. Numărul minorilor internați a mai scăzut puțin ieri faţă de ziua anterioară, ajungând la 843 de minori spitalizați, dintre care 22 sunt la ATI.
Practic, numărul spitalizărilor pediatrice este cu mult mai mare față de recordul de minori spitalizaţi înregistrat în valul patru – aproape dublu față de maximul valului Delta (515) -, iar acest lucru s-a petrecut într-un interval de timp de două ori mai scurt, după cum reiese dintr-un grafic realizat de cercetătorul Octavian Jurma.
Transmitere comunitară foarte intensă
Cea mai mare problemă în aceste zile o reprezintă contagiozitatea extrem de ridicată a tulpinii Omicron, dar și o subvariantă a acesteia (BA.2) care, deși nu pare a produce boală mai severă, este „și mai contagioasă decât Omicron”, potrivit specialiștilor. Prin urmare, există o transmitere comunitară foarte intensă , acum, în România, a virusului SARS-CoV-2.
„Datorită contagiozității foarte mari a variantei Omicron se infectează extrem de mulți copii în același timp (mai mulți și ca proporție față de adulți, comparativ cu 2020-2021!) și în acest fel sunt în creștere spitalizările pediatrice. Boala actuală este în general ușoară, virusul având o «predilecție» în a afecta mai mult căile aeriene superioare și mai puțin plămânii (comparativ cu Delta). Din acest motiv, riscul individual de spitalizare este cu o treime până la 50% mai mic, pentru fiecare copil infectat”, explică medicul pediatru Mihai Craiu, pe pagina „Spitalul Virtual pentru Copii”.
Altfel spus, numărul copiilor spitalizați nu mai este atât de mare, raportat la numărul uriaș de infectări în rândul minorilor.
Potrivit ultimelor date comunicate de Ministerul Educației, la finalul săptămânii trecute, în școli și grădinițe erau 32.100 de elevi/preșcolari confirmați cu COVID-19.
Când este necesară o investigație EKG
Însă la un număr atât de mare de micuți infectați sau care au trecut recent prin boala COVID-19, o întrebare „extrem de actuală” pe care o adresează părinții este „când ar putea un copil să revină la joacă sau sporturi, fără restricții sau riscuri anticipabile”.
Pediatrul spune că, după ce iese din izolare, un copil îşi poate relua fără probleme activităţile sportive pe care le făcea înainte de a se îmbolnăvi, dacă a avut o formă foarte ușoară de COVID-19. „După forme asimptomatice sau foarte ușoare poate merge la activitățile sportive pe care le făcea înainte de COVID-19 la 72 ore de la dispariția totală a semnelor de boală, dacă nu a avut miocardită în cadrul bolii recente”, spune dr. Craiu, care citează și un articol pe această temă, publicat de Columbia University Irving Medical Center.
În schimb, după forme medii de boală, cu febră patru zile sau mai mult asociată cu dureri musculare intense sau cu stare de rău prelungită, este necesar un consult medical și este utilă efectuarea unei electrocardiograme (EKG) pentru a decide dacă este copilul în siguranță la sport, atrage atenția medicul.
Cât de frecvente sunt problemele cardiace la copiii cu COVID
Potrivit experților citați de Columbia University Irving Medical Center, sunt rare cazurile de copii cu infecție COVID asimptomatică, ușoară sau moderată care dezvoltă miocardită, dar această afecțiune poate apărea.
Simptomele miocarditei (inflamația inimii) pot apărea în orice moment în primele luni de după o infecție COVID, dar sunt mai susceptibile de a apărea în termen de șapte zile de la un test COVID pozitiv. O persoană cu miocardită poate dezvolta un ritm cardiac anormal sau chiar poate experimenta moartea subită în timpul activității fizice.
„Nu vreau să sperii părinții, pentru că problemele cardiace apar doar la mai puțin de 1% dintre copiii care au COVID”, spune Rachel J. Weller, specialistă în cardiologie pediatrică, dar familiile micuților care au trecut prin această boală trebuie să aibă în vizor și eventualele semne de miocardită „pentru că problema poate fi gravă și se întâmplă cu copii altfel sănătoși care nu au avut simptome sau reacții ușoare la infecție”, conform www.cuimc.columbia.edu/
Ce simptome trebuie să îi alarmeze pe părinți
Semne de alarmă, care pot să apară la câteva zile sau săptămâni după o infecție COVID-19:
1. Palpitații intense
2. Dureri precordiale
3. Amețeală la eforturi minime
4. Leșin la sport
5. Dispnee (respirație grea) la eforturi minime, eforturi pe care le făcea copilul cu mare ușurință, anterior bolii.
„Panica nu ajută la nimic, iar privarea de sport și de mișcare nu reprezintă o soluție, acum în era obezității la copil. Pentru prevenirea excesului ponderal ca urmare a scutirii nejustificate de sport este necesară o evaluare medicală. Și EKG, după forme cu miocardită sau după episoade COVID-19 de severitate medie/mare”, spune conf. dr. Mihai Craiu, medic pediatru.
Chiar dacă, în general, copiii se recuperează după o infecție acută cu Omicron, clinicienii încă se tem că ar putea dezvolta COVID lung, în care simptomele persistă luni, sau o afecțiune rară, dar gravă, numită Sindrom inflamator multisistemic la copil (MIS-C), care poate să apară la trei-patru săptămâni după faza acută a bolii.
