Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 60 de parlamentari, printre care se numără și câțiva medici și foști miniștri ai Sănătății, vor să schimbe această situație. Astfel, românii vor avea dreptul la servicii medicale decontate de stat pentru terapia durerii, iar Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei vor trebui să formeze profesioniști în managementul durerii, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere la Parlament.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pusă marți pe masa senatorilor, este inițiată de 10 parlamentari, printre care se numără și câțiva foști miniștri ai Sănătății – Adrian Streinu-Cercel, Patriciu Achimaș-Cadariu, Nelu Tătaru și Florian Bodog – și susținută de alți 55 de deputați și senatori, majoritatea de la PSD și PNL, și vizează introducerea terapiei durerii în Legea Sănătății.
În ultimii ani au apărut nenumărate studii în domeniul algeziologiei (un subdomeniu al medicinei, înrudit cu farmacologia, care studiază mecanismele durerii și mijloacele de prevenţie și tratarea acestora) și s-au produs progrese majore în clasificarea şi managementul varietăţilor de durere, spun inițiatorii proiectului legislativ, un exemplu în acest sens fiind numeroasele cărți publicate pe această temă și Manualul durerii, ajuns în prezent la ediţia a patra și la peste 1.500 de pagini.
Cum este definită durerea în noua lege
Durerea este, în general, simptomul care determină cel mai des pacientul să meargă la medic și un semnal de alarmă pe care nu-l putem ignora, însă, de de multe ori, durerea nu mai este doar un simptom, ci devine sindrom și boală cronică, spun specialiștii în terapie intensivă, cei care se lovesc mai des de această afecțiune.
O definiție a durerii, foarte greu de înțeles chiar și de specialiști, exista încă din 1994, dar Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii (AISD), organizația care promovează cercetarea, educaţia şi politicile pentru înţelegerea, prevenirea şi tratarea durerii, a actualizat definiţia în anul 2020 „pentru a transmite mai bine nuanţele şi complexitatea acesteia și pentru a conduce la un management mai bun al pacienţilor afectaţi de dureri”.
Această definiție a fost preluată și în proiectul de lege pus acum în dezbatere la Senat: „durere - experienţa senzorială şi emoţională neplăcută asociată cu o leziune tisulară reală sau potenţială sau asemănătoare cu cea cu care este asociată”.
Intervenții pe mai multe planuri: fizice, psihologice şi farmacologice
Tot la propunerea acestei organizații internaționale, OMS a actualizat în anul 2018 Clasificarea statistică internaţională a bolilor şi a problemelor de sănătate asociate (ICD-11) pentru a introduce durerea cronică.
„Pentru prima dată a inclus durerea cronică ca boală şi a oferit diagnostice specifice de durere, în noul sistem durerea cronică fiind clasificată fie ca durere cronică primară, fie ca durere cronică secundară.
Totodată, OMS a dezvoltat recomandări, precum Ghidul pentru managementul durerii cronice la copii, care se concentrează pe intervenţiile fizice, psihologice şi farmacologice pentru managementul durerii cronice primare şi secundare la copii. Datorită acestei dimensiuni a durerii au apărut de mai mulţi ani centre de terapie a durerii în state precum Statele Unite ale Americii, Italia, Germania”, se arată în expunerea de motive.
Durerea alterează calitatea vieţii şi trebuie să facă obiectul tratamentului, subliniază inițiatorii, astfel că „este necesară aplicarea bunei practici internaţionale cu privire la terapia durerii în legislaţia românească”.
„Un domeniu în suferință”
În România, terapia durerii este „un domeniu în suferinţă”, mai spun autorii proiectului, deoarece legislația actuală, deși prevede că asigurații au dreptul, printre altele, la servicii medicale pentru ameliorarea suferinței, durerea este abordată explicit numai pe două paliere: anestezie şi terapie intensivă (ATI) şi îngrijiri paliative. Iar acestea din urmă sunt mai mult decât insuficiente.
„Dincolo de aceste situaţii, terapia durerii este practic inexistentă pentru pacienţii ale căror dureri, deşi acute sau cronice, nu le ameninţă viaţa”, se mai precizează în document.
Durerea cronică, care poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, dăunează sănătății, spun specialiștii, deoarece vine cu alterarea calității somnului, anxietate/depresie, tulburări de comportament alimentar, probleme socio - profesionale și familiale.
Prin urmare, propunerea legislativă „include dreptul la servicii medicale pentru terapia durerii în ansamblul drepturilor asiguraţilor în cadrul asigurărilor sociale de sănătate”, alături de dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor ei şi pentru recuperare.
De asemenea, vor fi detaliate serviciile medicale pentru terapia durerii ce pot fi acordate pe fiecare segment al sistemului medical în parte (asistenţă medicală primară, ambulatorii de specialitate şi spitale) ale căror costuri sunt suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, proiectul de lege stipulează că, în urma consultării cu organismele profesionale, „Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Ministerul Educaţiei elaborează strategia privind formarea profesională în managementul durerii a profesioniştilor din domeniul sănătăţii, precum şi strategia privind educarea pacienţilor pentru prevenirea şi terapia durerii”.
Având în vedere că este nevoie de pregătirea ghidurilor şi protocoalelor necesare noilor servicii medicale, precum şi efortul financiar pentru introducerea acestora, legea ar urma să intre în vigoare etapizat.
