Un sistem electronic integrat poate salva victimele

Patru oameni au fost omorâți și alți nouă răniți de un pacient, la Spitalul de Psihiatrie de la Săpoca. Dacă ar fi existat un sistem electronic în care să se integreze toate datele despre pacienții violenți, poate acest caz, la fel ca multe altele, n-ar fi existat. Chiar dacă bărbatul care a atacat pacienții de la Săpoca nu are cazier, un astfel de comportament violent arată că a existat precedent, însă legislația actuală nici măcar nu permite monitorizarea acestor persoane, pentru a le proteja și pentru a putea salva eventualele victime, așa cum s-a întâmplat în acest caz.

Sâmbătă spre duminică, un bărbat internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca a atacat mai multe persoane, dintre care patru au decedat și alte nouă sunt rănite. Bolnavii au fost transferați la alte spitale din țară, după tragedie. Bărbatul de 38 de ani care a atacat se internase voluntar, pentru a fi tratat împotriva dependenței cronice de alcool, cu asistarea sevrajului. La un moment dat a devenit violent și i-a atacat pe ceilalți pacienți, în toiul nopții, cu un stativ pentru perfuzii. Trei dintre ei au murit pe loc, alți trei au intrat în comă, iar unul a murit după câteva ore. Astfel de cazuri se întâlnesc destul de frecvent, în spitalele de psihiatrie, dar cauzele sunt diferite. În cazul unui alcoolic în sevraj, sunt cel puțin două ipoteze legate de declanșarea reacției violente a pacientului. Pentru a putea preveni astfel de situații tragice, psihiatrii au nevoie de un istoric medical, comportamental și infracțional al pacienților cu tulburări grave. Acest istoric ar putea fi accesat cu ajutorul cardului de sănătate. Însă, de cele mai multe ori, agresorii nici măcar nu ajung în evidențele Poliției, după ce devin violenți, iar evidențele spitalelor nu pot fi accesate de ceilalți medici. Specialiștii atrag atenția asupra nevoii de a introduce toate aceste date într-un sistem electronic integrat, fie că este vorba despre bolnavi psihic, fie că sunt persoane dependente de alcool sau de droguri.

Lipsa datelor despre potențialii agresori

Din păcate, în România nu există nici măcar statistici relevante, în legătură cu dependența de alcool și cu manifestările violente ale dependenților. Psihiatrul Gabriel Diaconu subliniază nevoia de cooperare între specialiști, în astfel de situațiii. „Evident, rolul psihiatrului nu este să furnizeze informații despre sănătatea pacienților lor. Pe de altă parte, legea este restrictivă prin aceea că o eventuală conversație nu poate avea decât în preajma riscului «imminent» de escaladare a comportamentului, termen care este nu doar inexact, dar și subiectiv. Cine evaluează iminența, cum este ea operaționalizată, nimeni nu știe. La fel de bine cum, până la săvârșirea unei fapte ori infracțiuni, nimănui n-ar trebui să-i fie îngrădite drepturi și libertăți. Acestea fiind spuse, medicii, procurorii, polițiștii ar trebui să aibă module comune de pregătire, periodice. Pentru că experiența poliției privind escaladarea comportamentului este extrem de relevantă, comparativ - să zicem - cu cea a unui psihiatru care poate a citit despre astfel de cazuri doar în cărți - despre personalul mediu nu mai vorbesc”, explică psihiatrul.

Medicii nu au luat măsuri de protecție

Psihiatrul poate decide izolarea unui astfel de pacient, fie bolnav psihic, fie dependent de alcool sau de droguri, dacă știe că s-a comportat violent în alte situații. „Ce se știe mai puțin despre alcool este că, fiind o neurotoxină, atât în faza de intoxicație, cât și în faza de sevraj este capabil să scadă pragul convulsivant. Drept urmare, dacă o persoană are factori de vulnerabilitate, e previzibil că va face crize convulsive, sau - mai rar - episoade de agitație, confuzie, cu agresivitate”, mai spune Gabriel Diaconu. Conform specialistului, bărbatul de 38 de ani se afla într-un „episod psihotic acut” – așa cum reiese din declarațiile directorului spitalului - dar în majoritatea cazurilor de acest fel, psihoza acută nu provoacă violența. „Sau, dacă se angajează în comportament agresiv, e pe fondul agitației sau al anxietății, nicidecum al escaladării homicidare. Ce este cel mai probabil că s-a întâmplat la Săpoca este un furor, o formă rară, extremă și periculoasă de tulburare a comportamentului, nu nepărat asociată psihozei, cât mai degrabă unei patologii organice de tip epileptic”, explică Diaconu.

Există doar statistici ale victimelor

Medicii de la Săpoca ar fi trebuit să știe, în primul rând, dacă alcoolicul ajuns acolo pentru un tratament de dezintoxicare avea un istoric violent. „Din nefericire, multe dintre actele de violență ale persoanelor cu tulburări psihice nici măcar nu sunt înregistrate. Mai mult, sunt nenumărate cazuri în care bolnavii sunt aduși la psihiatrie de familie, dar și membrii familiei uită să precizeze ce fel de comportament a avut până atunci pacientul. De cele mai multe ori, ei fac asta pentru că le este jenă să spună și nu înțeleg de ce medicii ar trebui să cunoască istoricul pacientului. Cei care au probleme cu alcoolul și cu drogurile, dar și cei cu probleme psihice ar trebui să fie înregistrați într-un astfel de sistem integrat, pentru a se putea preveni astfel de tragedii”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu. Statisticile Poliției arată că propriile familii ale agresorilor devin de cele mai multe ori victime ale persoanelor cu afecțiuni psihice sau cu probleme de comportament cauzate de consumul de alcool ori stupefiante. De asemenea, în majoritatea cazurilor, familiile îi protejează, omițând să declare actele lor de violență în fața autorităților sau a medicilor.

Avem nevoie de un sistem integrat care ar trebui să permită colaborarea între instituții. Dacă pacientul are antecendente în materie de violență, e firesc să vadă medicul dacă a fost la Poliție pentru fapte cu violență, dacă a mai fost internat și pentru ce anume

Dan Antonescu, specialist criminolog

Atât polițiștii, cât și psihiatrii la care ajung persoanele dependente de alcool sau de droguri, precum și cele cu probleme psihice, se confruntă cu lipsa informațiilor legate de antecedentele violente ale acestora. Fie că pacienții ajung de bunăvoie la spital, ca în cazul bărbatului care a ucis patru oameni la Săpoca, fie că sunt aduși de familie, nimeni nu oferă informații suplimentare despre agresivitatea lor.

Nu va fi condamnat, dacă nu a avut discernământ

Pentru a fi condamnate astfel de persoane care ajung să ucidă în momente de furie, trebuie să se demonstreze, mai întâi, că au avut discernământ în momentul comiterii faptelor. Expertiza psihiatrică stabilește, pe anumite criterii, prezența sau absența discernământului. De exemplu, într-un astfel de caz, dacă se va dovedi că pacientul de la Săpoca a atacat doar bolnavii, nu și personalul medical, s-ar putea constata că a avut discernământ, pentru că acea formă rară de „furor” este imposibil de controlat, manifestându-se haotic, deci nu ar fi putut alege între unii și ceilalți. „Adiacent, trebuie spus că, și acolo unde motivația unui act violent este psihotică, asta nu degrevează individul de responsabilitate în fața legii câtă vreme expertiza va fi dovedit că înțelege ce se întâmplă, de vreme ce lovește, anume că pune viața altei persoane în pericol, independent de motiv”, mai explică psihiatrul Gabriel Diaconu. Dacă însă se va constata lipsa discernământului, în momentul comiterii faptelor, criminalul va fi tratat ca un pacient cu probleme psihice și va fi tratat într-o clinică, apoi va ajunge din nou în libertate, dacă se va comporta normal, după o perioadă.