Unul din doi români suferă de hipertensiune

Aproape jumătate dintre românii cu vârsta de peste 18 ani suferă de hipertensiune arterială, principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, potrivit ultimului studiu derulat de Societatea Română de Hipertensiune, SEPHAR III. Această afecţiune este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră.

“Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât şi în România”, a spus Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, la evenimentul care a marcat Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale. Potrivit medicului, prevalenţa HTA la populaţia adultă din România se află pe o pantă ascendentă. Astfel, conform rezultatelor analizate pentru 86% dintre subiecţii incluşi în studiul SEPHAR III, ponderea românilor hipertensivi a ajuns la 49,5%, faţă de incidenţa de 40,4% înregistrată în urma studiului SEPHAR II, desfăşurat în 2012. Datele preliminare arată că, în Capitală prevalenţa HTA este de 50,6%, adică peste media naţională.

La nivel de regiuni, procente foarte ridicate s-au înregistrat în regiunea Vest (58,3%), Sud-Vest (53,2%), Bucureşti-Ilfov (51,9%) şi Nord-Vest (50,7%). Pe de altă parte, zone cu prevalenţe mai scăzute sunt: Sud-Est (44,3%), Nord-Est (46,6%) şi Sud (46,7%). În studiu au fost incluşi 2.065 de adulţi cu vârste între 18 şi 80 de ani, care vor fi monitorizaţi anual. 

Declanşată de stilul de viaţă

Deşi există şi o predispoziţie genetică, în majoritatea cazurilor, apariţia bolii hipertensive este declanşată de factori dependenţi de stilul de viaţă, care pot fi modificaţi.

În acest context, medicii atrag atenţia asupra consumului foarte mare de sare în rândul românilor, care-i afectează inclusiv pe copiii foarte mici, deoarece aportul inadecvat de sodiu nu înseamnă numai consum mare de sare ci şi de alţi aditivi alimentari, care se regăsesc în majoritatea produselor alimentare. Specialiştii avertizează, de asemenea, că există sare chiar şi în alimente care nu au pe etichete aceste date.

“Cantitatea cea mai mare de sodiu din alimentaţie nu vine din ce-şi pune românul la masă. Vine din produsele semipreparate sau produsele conservate. La rândul lor, producătorii de alimente sunt greu de influenţat, deoarece scăderea cantităţii de aditivi şi de sare antrenează modificări de aspect, gust, perisabilitate“, spune şi prof. dr. Doina Dimulescu, managerul Spitalului “Elias”, precizând că această problemă priveşte politicile statului şi nu este numai responsabilitatea consumatorilor, cât mai cu seamă a autorităţilor. Medicii mai spun, totodată, că nimeni nu a testat efectele acestor aditivi alimentari asupra organismului în timp.

Potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune, dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate dintre cazurile HTA, iar 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare. Obezitatea, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică şi fumatul contribuie, de asemenea, la apariţia HTA, iar 2 din 10 oameni se îmbolnăvesc din cauza aportului scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume şi fructe în alimentaţie.

 “Nu numai adulţii, nu numai hipertensivii, ci încă din primele luni de viaţă, când bebeluşii ar trebui să beneficiază de alăptare, de obicei, primesc formule de lapte care contribuie şi ele la un aport inadecvat de sodiu” Oana Tăutu, medic 

Românii consumă peste 12 grame de sare/zi, deşi avem nevoie de maximum 5 grame