Elevii, duși la sport cu forța

Potrivit unui proiect de lege înregistrat săptămâna aceasta la Senat, elevii cu „afecţiuni mai complexe”, care sunt scutiţi pentru o perioadă mai mare de timp, ar trebui să aducă la școală, pe lângă adeverința eliberată de medic, și fișa cu istoricul medical, deși aceste informații sunt strict confidențiale, conform Legii Drepturilor pacienților. Mai mult, documentul prevede instituirea unui mecanism de control al cabinetelor medicale cu privire la modul de acordare a scutirilor. Inițiatorii consideră că aceste măsuri i-ar încuraja pe copii să participe la orele de educație fizică. 

„Sportul trebuie să fie tratat cu seriozitate şi prioritizat la nivelul curriculei şi a abordării în relaţie cu celelalte domenii: continuarea tratării cu superficialitate a domeniului şi minimizării importanţei sale este un risc strategic major, care se poate observa în toate domeniile în care sportul are impact (sănătate, viaţă socială, performanţă sportivă, valorificare economică etc)”, spun inițiatorii proiectului citând din  Strategia Naţională a Sportului pusă în dezbatere publică de către ministerul de resort. 

„O tendinţă îngrijorătoare” de a evita orele de educație fizică 

Însă în spaţiul public au fost documentate cazuri de abuz în ceea ce priveşte acordarea de scutiri medicale şi „există o tendinţă îngrijorătoare în cadrul şcolii de a evita participarea la orele de sport”, arată parlamentarii făcând referire la un studiu efectuat pe teren la nivelul şcolilor gimnaziale şi a liceelor, cu privire la acordarea scutirilor medicale pentru orele de educaţie fizică. 

Concret, cercetarea a relevat că mai mult de 50% dintre şcolile gimnaziale şi liceele supuse studiului au acordat scutiri medicale pentru un interval mai mare de timp (mai mult de 4 ore de curs), iar „acest lucru indică faptul că elevii scutiţi prezintă afecţiuni mai complexe, fiind necesar şi avizul medicului de specialitate în acordarea scutirilor medicale”. 

Prin urmare, este nevoie de reguli care să permită un control mai strict al modului în care se acordă scutirile de la orele de sport pentru elevi și studenți, consideră cei 24 de semnatari ai proiectului de lege ce vizează modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. 

Scutirile pe mai mult de 4 ore, doar cu dovezi suplimentare

Conform inițiativei legislative puse pe masa senatorilor la începutul acestei săptămâni, vor exista două tipuri de scutire, în funcție de perioada pentru care sunt acordate. 

Astfel, în cazul unor perioade scurte de inactivitate, „scutirile medicale temporare, consemnate în adeverinţa medicală, de la orele educaţie fizică şi sport, se eliberează de către medicul unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, de către medicul de familie”. 

„În cazul scutirii temporare a elevului sau studentului de la orele de educaţie fizică şi sport pe o perioadă mai mare de patru ore de curs, adeverinţa medicală se eliberează de către medicul unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, de către medicul de familie, în baza istoricului medical consemnat în fişa medicală de un medic specialist, ataşat respectivei adeverinţe”, se stipulează în proiectul de lege.  

Încalcă Legea drepturilor pacientului

Prevederea propusă de parlamentarii USR încalcă, însă, legislația privind drepturile pacienților, conform căreia orice pacient (adică orice persoană sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate) are dreptul la confidențialitate. 

„Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia”, conform Legii Drepturilor pacienților, care stipulează că nici măcar rudele nu pot avea access la aceste informații cu caracter confidențial, decât în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit. 

Prin urmare, istoricul medical al elevului sau studentului, consemnat în fişa medicală de medical specialist, în niciun caz nu va putea fi ataşat adeverinţei pe care acesta trebuie să o prezinte la școală/universitate pentru motivarea absențelor de la sport. 

Verificări de la DSP, inspectorate școlare și rectorate

O altă modificare propusă de cei 24 de parlamentari se referă la supravegherea și verificarea mai riguroasă a medicilor și cabinetelor din școli și universități, care eliberează aceste scutiri. 

„Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi rectoratele institutelor de învăţământ superior exercită supravegherea şi controlul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi al cabinetelor de medicină şcolară, inclusiv în ceea ce priveşte modul de acordare a scutirilor medicale”, prevede proiectul de lege. 

Propunerea legislativă „are drept scop încurajarea participării elevilor la orele de sport şi instituirea unui mecanism de control din partea instituţiilor abilitate în vederea respectării prevederilor de acordare a scutirilor medicale”, spun autorii documentului.

Inițiatorii susțin că este nevoie de reguli mai stricte deoarece, în România, nivelurile activităţii fizice în rândul adolescenţilor sunt în scădere faţă de 2014, în timp ce comportamentele sedentare sunt în creştere accentuată. De asemenea, avem o situaţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte incidenţa obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor: circa 19% dintre aceștia suferă de obezitate în 2020, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, iar cele mai afectate grupe de vârstă sunt 10-14 ani şi 15-19 ani.

Nici programa școlară nu pune mare preț pe sport

Conform OMS, copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani ar trebui să desfăşoare cel puţin 60 de minute de activităţi fizice pe zi, de cel puţin 3 ori pe săptămână, pentru dezvoltarea muşchilor şi a coordonării locomotorii, mai spun inițiatorii legii, însă programa şcolară din România prevede doar două ore la clasele I-VIII şi o singură oră obligatorie la clasele IX-XII.

„România se numără şi printre puţinele ţări europene cu doar 3 categorii de activităţi de educaţie fizică şi sport obligatorii şi nici o activitate opţională în cadrul şcolii”, se arată în expunerea de motive.