Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului - unul dintre cele mai puternice simboluri ale Războiului Rece, dar și cea mai clară dovadă a separării a două lumi, cea comunistă (Europa Răsăriteană) şi cea democratică (Europa Occidentală) - a fost expusă ieri, în curtea Academiei Române, în cadrul unei ceremonii la care au participat politicieni, academicieni, ambasadori şi participanţi la Revoluţia din 1989. Ceremonia de dezvelire a fost organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Fragmentul are o înălţime de trei metri şi o greutate de trei tone şi a fost adus la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
„Nu sunt multe asemenea bucăţi din Zid care să fi rămas. A fost nevoie de ceva muncă de detectiv la început, ca să găsim una şi să o aducem aici, cu ajutorul unor prieteni, la Bucureşti. Astăzi, cu ocazia a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bucureştiul are, în sfârşit, propria sa bucată originală din acest zid”, a spus ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt.
Ridicat peste noapte, în august 1961, Zidul Berlinului a despărțit familii, prieteni şi a împins oameni la gesturi disperate. În cei 28 de ani de existență, a dus la moartea a peste 100 de oameni.
Înainte de a fi pus la pământ, în Germania de Est (RFG), zidul era numit „Pavăza de protecție antifascistă”, iar în Germania de Vest (RDG), i se spunea „Zidul Rușinii”. De asemenea, partea vestică a Zidului era acoperită de graffiti, iar cealaltă a rămas gri.
Citește pe Antena3.ro
