Zilierii, greu de asigurat. În loc de bani, tichete

Zilierii ar putea să fie plătiţi, în viitor, cu tichete de muncă, care să fie decontate după ce s-au reţinut procentele aferente asigurărilor sociale şi medicale, a anunţat, ieri, premierul Dacian Cioloş. Măsura este menită să reducă munca la negru şi să aducă în sistemul asigurărilor sociale o categorie, care, momentan, scapă din evidenţele statului. În prezent, singura formă prin care zilierii pot fi fiscalizaţi este trecerea lor într-un registru al zilierilor, care este trimis de angajatori către Inspectoratele Teritoriale de Muncă Judeţene.

Măsura ar urma să fie inclusă în pachetul de măsuri sociale şi de inserţie în câmpul muncii, potrivit primului ministru. Cioloş a adăugat că un proiect de lege privind tichetele de muncă a fost deja depus în Parlament. "Acest sistem de tichete ar urma să reducă munca la negru, să o scoată la lumină în beneficiul celor care muncesc. În loc să fie plăţi la negru cu bani pe valoarea muncii respective pe ziua respectivă, ar putea să fie plătiţi cu aceste tichete pe care apoi să le schimbe un bani, iar un procent să meargă direct spre asigurări sociale sau medicale", a afirmat Cioloş. În prezent, zilierii primesc banii în mână de la angajatori, la sfârşitul fiecărei zi de lucru. Se reţine doar impozitul pe venit, rămânând la latitudinea zilierului dacă să închieie pe cont propriu contracte la sistemul public de pensii, asigurări sociale pentru şomaj sau la sistemul de asigurări de sănătate. Potrivit preşedintelui Blocului Naţional Sindical (BNS) Dumitru Costin, registrele pentru zilieri, instituite prin Legea 52 din 2011, nu au făcut altceva, decât să introducă şi mai multă birocraţie în rândul angajaţilor statului. "Este evident este că actuala lege nu produce efectele scontate. A introdus foarte multă birocraţie şi sufocă în principal pe funcţionarii care trebuie să digitalizeze datele venite de la angajatori. La nivelul Bucureştiului vorbim de funcţionari care nu fac nimic altceva decât să înregistreze datele acestea de identificare, care înseamnă zeci de mii de zilieri în fiecare lună. Discutăm de 50.000 – 60.000 la nivel de Bucureşti, ceea ce este o nebunie. Activitatea este paralizată", spune Costin. În estimarea preşedintelui BNS, reţinerea automată a contribuţiilor la asigurările sociale nu ar fi pe placul zilierilor. "99% dintre ei nu vor să fiscalizeze nimic. La fel şi în cazul angajatorilor. Nici ăia nu vor să fiscalizeze nimic. Numai când îi loveşte boala, în sens propriu. Atunci când se duc la doctor şi li se zice: <>", spune Dumitru Costin. Potrivit preşedintelui BNS, numai un sistem modern, digital, ar putea scoate la lumină munca la negru în cazul zilierilor. "Se poate gândi un sistem digital pus la dispoziţia atât a angajatorului, cât şi a zilierilor astfel încât să avem un sistem cât mai simplu de administrare a fenomenului muncii cu zilieri în România. Oricum, sistemul rămâne extrem de vulnerabil pentru că atunci când vorbim de zilieri, cel puţin în mediul rural, discutăm de muncă la negru cât cuprinde".

Un zilier negociază venitul cu angajatorul, însă nu poate fi plătit cu mai puţin de 6,2 lei pe oră. De la 1 mai, când salariul minim pe economie va creşte de la 1.050 la 1.250 de lei, suma minimă pe oră cu care poate fi plătit un zilier va creşte la 7,3 lei. Angajatorul este obligat să treacă orele muncite în registrul zilierilor şi să trimită o copie către Inspecţia Muncii

Aproximativ patru milioane de români figurează, oficial, ca nefiind angajaţi în câmpul muncii. Rămâne o necunoscută câţi dintre ei muncesc cu ziua, la negru, fără să fie trecuţi de angajatori în registrul zilierilor