SPA. "Sănătate cu ajutorul apei" - astfel traducem atrăgătoarea siglă a unui întreg sistem de întreţinere şi recuperare pe care îl numeam, până nu de mult, simplu: "la băi". Băile nu sunt o invenţie a bunicilor şi nici măcar a străbunicilor. Pe teritoriul de azi al României ştim că, încă din Antichitate, romanii ştiau cum să-şi vindece bolile şi să-şi prelungească viaţa, mulţumind în acelaşi timp zeilor protectori ai sănătăţii, Hercule şi Esculap.
În jurul oraşului Herculane se află cele mai cunoscute băi, datând din timpul romanilor. Izvoarele cu proprietăţi curative, adevărate "ape sacre", au făcut, cu siguranţă, minuni, atunci ca şi acum, dovadă numeroasele inscripţii în piatră datând de aproape 2000 de ani, pe care sunt consemnate mulţumiri adresate zeilor vindecători. Este vorba atât de ape minerale, cât şi de cele sărate, sulfuroase şi termale, folosite în multe afecţiuni. În secolul al XIII-lea putem vorbi despre apele termale de la Băile Felix, iar mult mai târziu, după 1700, despre Homorod, Borsec şi Strunga de Iasi - poate cea mai veche staţiune din estul Romaniei, ajunsă, azi, doar de importanţă locală.
Secolul al XIX-lea este al stabilimentelor balneare de pe valea Oltului. Călimăneşti, Olăneşti, Govora devin celebre, iar apele lor minerale ajung să fie exportate în Vest. Aici putem vorbi, pentru prima dată, de SPA. Tot aşa, în Carpaţii Răsăriteni, la Vatra Dornei, Covasna, Balvanyos, Slănic Moldova, apele minerale carbogazoase fac minuni în terapia multor boli greu de vindecat prin alte mijloace.
Un loc interesant în inventarul apelor termale îl ocupa însuşi Bucureştiul. Redescoperite acum 25 de ani, apele termale ale Capitalei, situate în zona lacului Băneasa din spatele Casei Presei, sunt însă prea puţin valorificate şi aproape necunoscute.
Un inventar al celor mai cunoscute staţiuni balneare din Romania cuprinde, obligatoriu: Amara, judeţul Ialomiţa - valorifică apa şi nămolul lacului cu acelaşi nume; Balvanyos, judeţul Covasna - apă minerală, mofete, bioclimat sedativ; Bazna, judeţul Sibiu - apă minerală, nămol, sare; Govora, judeţul Vâlcea - apă minerală termală; Herculane, judeţul Caraş-Severin - apă minerală termală; Olăneşti, judeţul Vâlcea - apă minerală; Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea - apă minerală; Covasna, judeţul Covasna - apă minerală, mofete; Eforie Nord, judeţul Constanţa - apă sărată din lacul Techirghiol, apă de mare, nămol sapropelic, aerosoli; Mangalia, judeţul Constanţa - apă de mare, nămol sapropelic din lacul Techirghiol, ape mezotermale sulfuroase; Ocna Şugatag, judeŢul Maramureş - apă minerală; Slănic Moldova, judeţul Bacău - apă minerală, microclimat de salină, mofet; Slănic Prahova, judeţul Prahova - apă minerală, nămol, mofete; Sângeorz Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud - nămol mineral, mofete, apă minerală; Sovata, judeţul Mureş - apă minerală, nămol sapropelic; Tuşnad, judeţul Harghita - apă minerală, mofete, bioclimat.