x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Atenție la țepele specifice lunii august: Cazare fictivă, prin rezervări pe internet

Atenție la țepele specifice lunii august: Cazare fictivă, prin rezervări pe internet

de Diana Scarlat    |    23 Aug 2021   •   07:50
Atenție la țepele specifice lunii august: Cazare fictivă, prin rezervări pe internet

De circa zece ani, a doua jumătate a lunii august a fost marcată, în fiecare sezon estival, de țepele pe care românii și le-au dat singuri, cumpărând vacanțe ieftine, dar cu oferte neverificate, de pe  internet. Unii ajung la hotel, în România sau în alte țări, iar acolo constată că nu au camerele pe care le-au plătit. Alții sunt obligați să plătească în plus, dacă hotelierii consideră că prețul achitat printr-o platformă de rezervări a fost doar pentru o persoană, nu pentru toată familia. În oricare dintre situații se plătește mult peste prețul inițial, iar unora chiar le sunt stricate concediile, dacă ajung să doarmă în mașină, după sute de kilometri parcurși până la destinație. Ceea ce nu înțeleg românii, după atâția ani de țepe repetate în același fel, este că doar agențiile de turism autorizate au contracte ferme semnate atât cu hotelierii, cât și cu cei care cumpără vacanțele, iar prin aceste contracte se oferă garanții. Site-urile, mai mult sau mai puțin obscure, nu oferă nicio garanție.

 

 

Ca în fiecare an, după 15 august au început și scandalurile legate de „overbooking” - adică acea situație când hotelurile sau chiar companiile aeriene au vândut mai multe locuri decât aveau disponibile. Fenomenul „overbooking” apare cu precădere în luna august, aceasta fiind cea mai aglomerată perioadă de concedii, când unii hotelieri preferă să anuleze rezervările plătite cu discount, în regim „early booking”, pentru a încasa mai mulți bani de la clienții dispuși să plătească prețuri mult mai mari, dar nu găsesc locuri de cazare. Se mai întâmplă și în ani marcați de diverse crize, cum este acesta. Turiștii români încă nu sunt familiarizați cu aceste probleme și nici cu managementul riscurilor, astfel încât devin foarte ușor victime ale propriei necunoașteri. „Din păcate, „overbooking-ul” nu poate fi evitat. Această situație este prezentă peste tot în lume. Inclusiv la companiile aeriene. Statistic vorbind, turiștii fac anulări. Hotelierii știu asta și fac mai multe rezervări decât numărul de camere disponibile. În schimb, se poate evita scandalul, prin compensări de bun simț astfel încât să mulțumească clientul și să nu fie nevoie de scandal. O agenție de turism serioasă știe să explice asta unui turist și să îi prezinte informații, apoi să-i acorde compensări, astfel încât să nu se ajungă la conflict”, a explicat, pentru Jurnalul, Sebastian Constantinescu, director general al agenției Travel Planner. Acesta mai spune că „overbooking-ul” este mai prezent în anii de criză, pentru a maximiza profitul hotelierilor. „Atunci când riscurile sunt prea mari, în special în anii predictibili, normali, hotelierii nu fac asta. Dar dacă sunt situații de criză, hotelierii își asumă acest risc, în ideea că poate se vor mai anula camere, astfel încât să aibă gradul de ocupare pe limită. Pe de altă parte, agențiile mai știu din experiența lor care sunt hotelurile care riscă mai mult sau mai puțin. Sau cele care fac un management serios de overbooking”, mai spune directorul Travel Planner. 

 

Lipsa de cunoștințe se plătește scump

 

Anul 2021 a fost de la început unul marcat de incertitudine, iar specialiștii în turism se așteptau la un număr ridicat de situații de criză provocate de hotelierii care au vândut mai multe camere decât au disponibile, mai ales pentru că riscau să dea banii înapoi turiștilor care nu se mai pot deplasa din cauza îmbolnăvirii de COVID-19 sau din cauza intrării țărilor în zona galbenă sau roșie. Cei care au preferat să cumpere vacanțele prin plată făcută direct către hotel, prin Booking, Trivago sau site-uri obscure, s-au bucurat degeaba că plătesc mai puțin, pentru că au ajuns să mai scoată din buzunar până la de trei ori mai mult decât plătiseră inițial, ca să poată să se cazeze. Cu 10% în plus la o agenție de turism n-ar fi avut astfel de probleme. „Întotdeauna pot apărea erori, inclusiv în domeniul turismului și în procesul rezervărilor. Dar tocmai aici intervine rolul unei agenții de turism. În cazul unor erori, consultantul în turism va căuta și va identifica soluții, va veni cu alternative acceptabile pentru turiști. Pe când, dacă rezervi de pe un site care nu are în spate o agenție de turism, sau chiar atunci când rezervarea se face direct la hotel, în cazul în care există „overbooking” sau apar alte erori în sistem, riști să rămâi fără cazare sau să fii nevoit să mai scoți bani din buzunar”, a explicat, pentru Jurnalul, Traian Bădulescu, consultant în turism. 

 

Prețuri mai mici decât pe platformele de rezervări

 

Agențiile de turism care știu să gestioneze o situație de criză și mai ales să o prevină, într-o astfel de perioadă în care managementul riscurilor arată că se pot aștepta la „overbooking”, verifică locurile de cazare și situația hotelurilor, pentru a preîntâmpina situațiile neplăcute în care ar putea ajunge turiștii. În aceste zile, reclamațiile au început să vină în legătură cu unele hoteluri din Bulgaria, dar toate problemele au fost create de rezervări fără garanții, ce nu s-au făcut prin agenții de turism autorizate. „Noi am avut peste 700 de mii de înnoptări în Bulgaria și România, în această vară, dar nu am avut nicio situație de overbooking. Noi și cele peste 1.500 de agenții care ne sunt partenere. Multe probleme apar în cazul rezervărilor făcute prin intermediul platformelor dedicate acestui tip de activitate, dar care nu sunt agenții de turism, mai ales pentru că hotelierii plătesc un comision foarte mare către aceste platforme și știu că nu există contracte semnate, la fel ca în cazul agenților. Turiștii ar trebui să înțeleagă diferența dintre o agenție de turism și o platformă de pe internet, pentru că ei sunt la voia întâmplării atunci când aleg să cumpere vacanțe prin aceste platforme. Dacă ar compara prețurile, ar observa că nici măcar nu plătesc mai puțin decât la agenții. De multe ori sunt prețuri mai mari pe platformele de rezervări sau direct la hotel. Pentru a se asigura că nu vor plăti foarte mulți bani în plus sau că nu vor dormi în mașină, turiștii ar trebui să cumpere vacanțe sigure, de la agențiile de turism licențiate, pe care le pot verifica”, a declarat, pentru Jurnalul, Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel.

 

În cazul concret al «overbooking-ului», vina de obicei aparține hotelierului, însă agenția de turism este obligată să rezolve situația și să identifice o alternativă pentru client. O agenție lucrează cu mai multe hoteluri și poate găsi o cazare similară. 

Traian Bădulescu, consultant în turism

 

Croazieră de coșmar, cumpărată ieftin, de pe un site

 

Din România sau chiar din Bulgaria, turiștii păgubiți se pot întoarce acasă, dacă au fost lăsați fără cazare, însă unele cazuri s-au înregistrat în țări mai îndepărtate, precum Italia, Spania sau Grecia, în anii anteriori. Cel mai grav caz care a ajuns în mass-media a fost al unor români care au cumpărat o croazieră ieftină, prin intermediul unui site, dar au ajuns să ceară ajutor statului român după ce au rămas izolați pe o insulă, fără cazare și fără bani, la începutul lunii februarie 2019. Turiștii români au fost debarcați pe insula Martinica și au rămas doar cu hainele de pe ei, pentru că avionul companiei italiene „Blue Panorama”, care ar fi trebuit să-i preia, spre Milano, nu a ajuns în Martinica, din cauza unei defecțiuni tehnice. Zborul nu s-a mai efectuat, în următoarele zile, iar bagajele lor au fost transferate în altă parte, așa cum se întâmplă de obicei atunci când produsele – zboruri, cazare, croazieră – sunt achiziționate de la agenții diferite și nu în cadrul unui pachet integrat. Românii erau convinși că au cumpărat croaziera ieftină de la o agenție de turism, dar, de fapt, făcuseră plăți printr-un site din Italia care nici măcar nu avea în spate o agenție, fie ea și din altă țară. Deci niciun fel de garanție.

×