Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România oferă mai mult decât staţiuni turistice clasice, iar câţiva oameni întreprinzători, care au descoperit potenţialul unor zone până nu demult îngropate în uitare, au reuşit să pună bazele turismului rural. Nu doar spaţiile de cazare sunt importante pentru cei care gustă această formă de relaxare, ci mai ales descoperirea activităţilor tradiţionale, de la gastronomie până la meşteşuguri şi chiar munca în gospodărie, plimbările în căruţă, călărie sau şezători. Bucovina şi Maramureşul au deschis calea către turismul rural, dar astăzi avem foarte multe zone care le oferă în special orăşenilor ceva ce nu pot găsi în alte ţări europene: viaţa la ţară.
Un rol important în descoperirea tradiţiilor româneşti le-au avut evenimentele organizate în diverse zone, precum Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti, în Bucovina, sau Festivalul Sarmalelor de la Praid, în Harghita. Miile de turişti care au fost atraşi de aceste evenimente au descoperit şi alte atracţii, precum călăritul şi plimbările cu pluta pe Bistriţa, la Festivalul Păstrăvului, sau relaxarea la Salina Praid, după degustarea unor sarmale delicioase, astfel încât, ceea ce fusese la început un simplu eveniment, a stat la baza creării unor pachete turistice în mediul rural, care astăzi sunt deja căutate de zeci de mii de turişti români şi străini, nu doar cu ocazia festivalurilor care au făcut celebre aceste zone.
August este luna ideală pentru a merge cu pluta. La Ciocăneşti, pe Bistriţa Aurie. Astăzi au mai rămas foarte puţini plutaşi, dar promovarea turistică i-a determinat şi pe cei mai tineri să înveţe meseria tradiţională de la bătrâni. Comuna Ciocăneşti se află în vestul Bucovinei, la doar 22 de kilometri distanţă faţă de staţiunea turistică Vatra Dornei. Este un adevărat muzeu în aer liber. Casele pictate, lemnele pentru iarnă, aşezate cu minuţiozitate specifică Bucovinei şi caii cu ciucuri mari, roşii, sunt deja emblematice pentru comunca bucovineană. Bistriţa străbate localitatea, iar plutăritul a fost practicat aici de secole. Râul Bistriţa este renumit pentru păstrăv, care face parte din tradiţia culinară a zonei. Aici se prepară, în stil tradiţional, în special păstrăv afumat şi păstrăv cu smântână, reţete specifice regiunii, care au câteva secrete străvechi. Festivalul Păstravului a fost organizat la Ciocăneşti încă din 2003, la jumătatea lunii august.
Idei care scot satele din anonimat
Un succes răsunător a avut şi investiţia Prinţului Charles al Marii Britanii la Viscri, un sat din judeţul Braşov, intrat integral în patrimoniul UNESCO. Câţiva tineri s-au organizat într-o fundaţie (ADEPT Transilvania) şi au reuşit să creeze o adevărată zonă turistică internaţională, pornind de la simpla ofertă a satului tradiţional săsesc din Transilvania.
Tinerii de la Viscri au reuşit să crească faima localităţii, de la un an la altul, prin proiectele extraordinare pe care le-au făcut, pentru dezvoltarea şi promovarea zonei Târnava Mare.
Unul dintre produsele lansate în cadrul proiectului de dezvoltare a stului Viscri a fost, în 2012, a fost cea mai scumpă dulceaţă din lume, parte a proiectului Art of Dar, care a ajuns la târgurile internaţionale, contribuind la faima localităţii şi a satelor din vecinătate. "Este o dulceaţă făcută din mai multe fructe de pădure, iar prezentarea ei este concepută pentru un produs de lux. Borcanele sunt învelite într-o ţesătură cu argint şi sunt însoţite de linguriţe speciale, tot de argint”, a explicat Cristi Gherghiceanu, preşedintele executiv al Fundaţiei ADEPT Transilvania. Viscri, dar şi satele din vecinătate, în special Saschiz, unde există şi o cetate medievală, au transformat întreaga zonă în atracţie internaţională, în doar câţiva ani. Tot în această zonă, tinerii care şi-au propus şi au reuşit să dezvolte Târnava Mare au mai găsit o atracţie specială: vânătoarea de trufe. Trufele se găsesc, încă, în pădurile din România, dar vor deveni din ce în ce mai rare, dacă nu le "vânează” cine trebuie şi, mai ales, cum trebuie. Cornel Stanciu s-a apucat de vânătoarea de trufe şi de dresajul câinilor pentru această actvitate, iar turiştii care au ajuns în zonă au considerat că este una dintre cele mai interesante activităţi. Câinii dresaţi pentru vânătoarea de trufe ştiu să găsească la rădăcinile copacilor cele mai bune "exemplare”. "Mulţi au înţeles greşit vânătoarea de trufe. Una e să culegi cu discernământ, astfel încât să te asiguri că vei mai găsi trufe în pădure şi în următorii ani, dar cu totul altceva este să nu ţii cont de consecinţele acţiunilor tale şi să faci asta doar pentru bani, dacă cineva face o comandă”, explica "vânătorul de trufe”. Cornel nu a ţinut "meseria” numai pentru el, ba chiar a invitat şi turiştii la vânătoare, în pădurile din zona Târnava Mare, explicându-le care sunt riscurile unei "vânători” neprietenoase cu natura.
Citește pe Antena3.ro
Fiecare tradiţie merită un festival
O altă atracţie care a reuşit să crească numărul de vizitatori în satele tradiţionale este Festivalul Borşului de Peşte, iar în Delta Dunării sunt deja două, unul la Jurilovca, celălalt la Crişan. Evenimentele au atras atenţia românilor, dar şi străinilor care apreciază păstrarea obiceiurilor culinare vechi de sute de ani. Anul acesta, cele două festivaluri vor avea loc după 1 septembrie, primul fiind la Jurilovca, al doilea la Crişan, în perioada 7-9 septembrie. Organizatorii se aşteaptă să fie vizitaţi de mii de turişti iubitori ai borşului pescăresc din Delta Dunării. Dar şi alte evenimente atrag din ce în ce mai mulţi vizitatori în Rezervaţia Biosferei: Enisala Fest şi Serbarea câmpenească de la Vişina. Cea de-a doua a ajuns deja la a treia ediţie şi va avea loc pe 17 iunie, în localitatea situată la doar 5 kilometri distanţă faţă de Jurilovca. Satul Vişina a fost pus recent pe harta turisului rural şi deja atrage atenţia celor care vor să descopere frumuseţea tradiţilor din cea mai multiculturală zonă a ţării. „Am ţinut foarte mult la denumirea de serbare câmpenească, tocmai pentru a rămâne cât mai aproape de autenticitate. Acum câţiva ani am cumpărat o casă pe care am recondiţionat-o, în stilul tradiţional dobrogean şi m-am gândit să redescopăr tradiţiile şi obiceiurile satului, pentru a reveni la ceea ce este autentic. În Jurilovca sunt ruşi lipoveni, iar la Vişina sunt comunităţi de bulgari. Şi-au pierdut limba, dar au rămas tradiţiile, costumele populare şi dansurile. În gospodărie am încercat să fac totul cu ceea ce aveam la-ndemână, am recondiţionat şi am folosit tot ce am găsit, iar acelaşi lucru am făcut şi pentru serbarea câmpenească”, explică Bianca Folescu, iniţiatoarea serbării de la Vişina, care deja atrage sute de turişti într-o zonă care până acum trei ani era complet îngropată în uitare.
Omul sfinţeşte locul şi îl transformă
Turiştii care vin la Serbarea Câmpenească e la Vişina se pot caza, deoamdată, la Jurilovca, dar deja sunt mai mulţi locuitori care au făcut proiecte pentru pensiuni agroturistice şi la Vişina, după ce evenimentele au atras atenţia vizitatorilor. Avantajul este că Vişina se află la jumătatea distanţei între Constanţa şi Tulcea. La Vişina se ajunge foarte uşor de la Constanţa, legătura fiind făcută şi cu transportul în comun. Se poate ajunge uşor şi de la Bucureşti sau de la Brăila, iar de la Tulcea se poate merge pe apă, până la Jurilovca, de unde mulţi aleg să meargă mai departe cu... tradiţionala căruţă. „I-am încurajat pe săteni să facă şi plimbări cu căruţele şi sunt mulţi cei care le apreciază. Este una dintre activităţile pe care vreau să le fac după ce voi deschide baza de cazare şi agrement la Vişina. Turiştii care ajung în zonă au posibilitatea să vadă un eveniment cu specific dobrogean. Eu nu am nicio legătură cu niciuna dintre comunităţi, dar după ce m-am stabilit aici, am considerat că trebuie să fac ceva pentru a dezvolta zona. Am avut surpriza ca nişte vizitatoare din străinătate să-mi spună că au fost la Muzeul Satului din Bucureşti şi, când au ajuns la casa din Jurilovca au fost surprinse să constate că seamănă perfect cu cea pe care am recondiţionat-o eu. Mulţi dintre cei care ajung aici mă întreabă dacă este muzeu. În următoarea perioadă, intenţionez să amenajez câte o cameră pentru fiecare etnie. În timpul programului Şcoala Altfel, au venit copii care au început să înveţe meşteşugurile tradiţionale din Dobrogea, iar acelaşi lucru învaţă şi turiştii care ajung aici”, explică Bianca Folescu. Cei care descoperă satele dobrogene au ocazia să viziteze şi cetăţile milenare Enisala şi Argamu, dar şi Litoralul, fiind foarte aproape de Gura Portiţei şi de Constanţa.
Turiştii vin aici să înveţe ce înseamnă viaţa la ţară, în această zonă. Facem foarte multe lucruri aici, inclusiv şezători, ca în vremurile de altădată.
Bianca Folescu, iniţiatoarea Serbării Câmpeneşti de la Vişina
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea
Una dintre clădirile emblematice pentru judeţul Tulcea găzduieşte Muzeul de Etnografie şi Artă Populară. Aceeaşi clădire a fost sediul Băncii Naţionale a României – Agenţia Tulcea. Construcţia are la bază un proiect elaborat în 1924 şi a fost ridicată în perioada interbelica (1924-1927), la finele epocii de manifestare a curentului naţional în arhitectura României. Patrimoniul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară reflectă, prin diversitatea colecţiilor, un model cultural unic generat de convieţuirea etnică dintre români şi celelalte populaţii. Cele aproximativ 8.000 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecţiilor de artă populară şi port popular, etnografie şi fotodocument.
