Bulgaria, magnet pentru turiştii români

B...B...B...IF...BV....PH...B...B...B şi tot aşa. Rar câte un TX, A, BH. Chiar foarte rar. Maşinile mici cu plăcuţe de înmatriculare româneşti au invadat Bulgaria şi cu ocazia lui 1 Mai 2009, aşa cum au făcut-o şi de Paşti şi cum o fac de obicei cum dă un pic de căldură.

ŢARA DE BACK-UP. Litoralul bulgăresc este magnet pentru români, aşa cum Bulgaria însăşi a ajuns un fel de ţară de back-up pentru conaţionalii noştri care caută oaze de normalitate prin vecini, fie că-i vorba de prime înmatriculări, fie de marfă mai ieftină la hipermarket, fie de apartamente ieftine la malul mării sau în staţiunile montane.

Cine a fost de 1 Mai în Bulgaria s-a simţit cu siguranţă printre ai lui, pentru că rareori a auzit în jur vorbindu-se bulgăreşte. Agenţiile de turism au contractat sute de camere de hotel în staţiunile de pe litoralul bulgăresc, pentru cei peste 12.000 de români care au profitat de liberele de 1 Mai pentru a petrece la mare, în ciuda vremii nefavorabile. Ca de obicei, preferinţele lor s-au îndreptat către hotelurile de 4 şi 5 stele, care ofertă condiţii mai avantajoase turiştilor, mai ales în regim de all inclusive, în comparaţie cu cele din alte ţări din regiune.

INVAZIA. La Balcik, Albena, Nisipurile de Aur, Obzor, Pomorie sau chiar Burgas s-a vorbit româneşte. Turiştii bulgari au fost de trei ori mai puţini decât cei români pe litoralul bulgăresc.

Într-o singură zi, Palatul Reginei Maria din Balcik a fost vizitat de 2.000 de români, în ciuda marii probleme legate de locurile de parcare din zonă. În comparaţie cu anul trecut, preţurile au fost ceva mai mari - cafeaua costă între 0,75 şi 1,5 euro, iar porţia de peşte de 200 de grame porneşte de la 3 euro, în funcţie de tipul de peşte comandat. În regim de all inclusive, însă, Bulgaria a avut oferte pentru absolut toate buzunarele, fiind un adevărat pericol pentru gurmanzi.

ŞI PRIN ŢARA. Conform datelor oferite de autorităţile bulgare, a crescut şi numărul de turişti români din interiorul ţării. Preferinţele aici s-au îndreptat spre capitala medievală a Asaneştilor, Veliko Tărnovo, oraş pitoresc, cu multe hoteluri şi restaurante, situat la numai 110 kilometri de punctul de vamă Giurgiu-Ruse. În apropiere, la numai 4 kilometri de Veliko, se află Arbanassi, un mic orăşel turistic, departe de forfotă, în mijlocul naturii.
ÎNSCRIERI MAI MULTE. Spre deosebire de anii precedenţi, românii au cheltuit în medie nu 100 de euro, ci 80 de euro pe zi, spun statisticile bulgarilor. Înscrierile de turişti români pentru sezonul estival sunt însă în acest an cu 80% mai mari, aşa că veniturile hotelierilor vor creşte, a declarat Dimitar Dimitrov, preşedintele Camerei regional de turism Varna. Spre deosebire de anii precedenţi, rezervările vor continua până la finele lui mai, spun specialiştii. Ochii celor care se ocupă de turismul bulgăresc se îndreaptă, însă, tot spre Germania, Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave, de unde tour-operatori renumiţi, precum Neckermann, TUI, Thomas Cook, ITS sau Alltours şi-au extins filialele în Bulgaria.

COMPARAŢII. Şefa Agenţiei Naţionale pentru Turism, Anelia Kruşkova, susţine că totuşi, în prima parte a anului 2009, per total, numărul turiştilor a scăzut cu 6,6% comparativ cu 2008, cel mai mare declin înregistrându-se la capitolul britanici, irlandezi, belgieni şi chiar români.

Pentru vară, însă, rezervările din partea unor ţări care nu sunt surse majore de turişti pentru Bulgaria sunt în vizibilă creştere.  Dacă despre români am spus deja că s-au îngrămădit la rezervări, despre turişti din Ungaria, Cehia şi Olanda se poate spune că şi ei descoperă investiţiile făcute în litoralul bulgăresc, înregistrându-se o creştere stabilă a rezervărilor şi în ceea ce-i priveşte.

Şi rezervările făcute de ruşi sunt în creştere cu 38%, iar numărul turiştilor din Rusia este aşteptat să crească, după ce Guvernul de la Sofia a luat măsuri în vederea facilitării obţinerii de viză de intrare în Bulgaria pentru ruşi.

Agenţia Naţională de Turism din Bulgaria a anunţat, totodată, că numărul bulgarilor care au călătorit în străinătate de la începutul anului până în prezent a scăzut cu 23,5%.