Când „turistul nostru” devine “inamicul nostru”

Creşterea numărului de turişti ar fi o mană cerească pentru cele mai multe dintre ţări. Autorităţile din România cu siguranţă ar primi vestea cu multă bucurie şi speranţă-n creşterea PIB-ului. Există însă ţări unde afluxul de turişti e privit cu ochi tot mai critici. În Islanda, de exemplu, autorităţile iau în calcul impunerea de restricţii care să limiteze numărul vizitatorilor străini. Iar în Spania s-a declanşat mişcarea „Turişti, plecaţi la voi acasă!”.

Gheţarii, fiordurile, vulcanii, apele termale sau aurora boreală au fost dintotdeauna atuuri cu care Islanda s-a instalat confortabil pe un turism de nişă. Iar vizitatorii străini au salvat, în mare măsură, ţara, în timpul catastrofalei crize economice din 2008, când sectorul bancar din insulă s-a prăbuşit. Statistici publicate de Departamentul Islandez pentru Turism arată că turismul reprezintă acum 34% din veniturile ce provin din sectorul de servicii. În 2014 reprezenta 7,1% din PIB, iar în 2015, cu 1,7 procente mai mult. De curând însă, turiştii nu mai sunt văzuţi drept mană cerească de autorităţile islandeze. Iar câteva proiecte legislative aflate în dezbatere la  Reykjavik vor servi drept frână pentru afluxul de vizitatori cu care se confruntă ţara. Serialul-fenomen “Urzeala Tronurilor” a jucat un rol important în schimbarea de macaz. Peisajele ca din altă lume de pe insula din nordul Atlanticului au fost cadrul ideal pentru multe dintre scenele din seria cu succes global. Iar mulţi dintre zecile de milioane de fani din întreaga lume şi-au dorit să păşească şi ei pe urmele eroilor preferaţi. Prin urmare, se vorbeşte despre fenomenul „Urzeala Tronurilor” şi în termeni turistici. De aici s-a declanşat explozia de vizitatori cu care se confruntă Islanda, scrie The Guardian. Statisticile vorbesc de la sine. În anul în curs e de aşteptat ca 1,6 milioane de turişti să sosească în insulă. Asta înseamnă o creştere cu aproape 30% faţă de 2015. Iar când în calcul intră şi cei doar 350.000 de locuitori ai ţării, ecuaţia a început să aibă cam multe necunoscute pentru autorităţile de la Reykjavik. E posibil, spun oficialii, ca atât de mulţi turişti să aibă un impact negativ tocmai asupra cadrului natural ieşit din comun care i-a adus în Islanda. Dar şi asupra stilului de viaţă al conservatorilor islandezi.

Impozit pentru gazdele prea ospitaliere

Proiectul prevede reducerea numărului de zile incluse într-o ofertă pe Airbnb. Islandezii care îşi pun locuinţele la dispoziţia turiştilor vor plăti impozit pe profit dacă primesc oaspeţi mai mult de 90 de zile pe an. În doar un an, ofertele de închiriere pe Airbnb au crescut cu 124%. Doar pe artera principală din capitală sunt disponibile 100 de apartamente. Efectul a fost scumpirea chiriilor în zonă şi scăderea numărului de proprietari care oferă apartamente de închiriat pe termen lung. Prin lege, un locatar al unui bloc va trebui să aibă acordul tuturor celorlalţi ca să îşi listeze apartamentul pe Airbnb. Localnicii se plâng adesea că oraşele devin sufocate de magazine de suveniruri şi de firme ce oferă diverse servicii unde aşa-zisa temă sunt vikingii. „Există, într-adevăr, anumite situaţii speciale, dar nu aş spune că vorbim despre tensiuni serioase”, e de părere Olöf Yrr Atladottir, directorul centrului islandez de turism. “Trebuie să fim atenţi, totuşi, la unele aspecte. De exemplu, să ne asigurăm că centrul oraşului nu devine o zonă de unde localnicii au dispărut”, a adăugat ea. Faptul că infrastructura nu ţine pasul cu afluxul de turişti este o altă problemă cu care se confruntă şi localnicii, şi vizitatorii. Toaletele publice sau locurile de parcare în zonele celor mai importante atracţii ale ţării, precum Cascada Gullfoss, Parcul natural Thingvellir sau izvorul termal Geysir sunt suprasolicitate. Au fost chiar situaţii în care turiştii au distrus zone protejate plimbându-se pe acolo cu maşinile, notează The Guardian.

„Islanda se confruntă cu mari dificultăţi în distribuirea turiştilor pe suprafaţa redusă a teritoriului său. În plin sezon, unele zone sunt supraaglomerate. Iar centrul capitalei devine un fel de Disneyfied”, Gunnar Johannesson, profesor universitar

„Am putea impune cote de turişti care să aibă acces, de exemplu, pe traseele din parcurile naturale. Varianta cotelor nu are cum să stea în picioare când vorbim de capitală sau de alte oraşe. Nu cred că asta ar fi o reacţie adecvată”, Gunnar Johannesson, profesor universitar

Spania este, şi ea, pe lista ţărilor care au avut mult de suferit în criza economică din anii trecuţi. Şi aici se formează, ca în Islanda, o mişcare de rezistenţă în faţa afluxului de turişti. Deşi nu e o destinaţie populară de ieri, de azi, numărul străinilor care îşi fac vacanţa de vară în Peninsula Iberică a crescut recent, după ce turiştii au decis că Turcia, Tunisia sau Egiptul nu mai sunt destinaţii sigure. Chiar dacă turismul asigură 16% din locurile de muncă din Spania, spaniolii par tot mai puţin bucuroşi de oaspeţi. În Baleare, în Palma de Mallorca, s-a lansat şi o formă de protest. Pe zidurile multor clădiri apare scris: „Turişti, plecaţi la voi acasă!”, transmite Reuters. Oamenii se plâng că din cauza turiştilor nu mai au locuri de parcare, nu mai pot sta liniştiţi la terase sau restaurante, iar serviciile publice acoperă cu greu toate necesităţile.

Măsurile ibericilor

Începând din lune iulie, Guvernul de stânga aflat la putere în Peninsula Iberică va introduce o taxă de 2 euro de persoană pentru orice şedere peste noapte. S-ar strânge astfel între 50 şi 70 de milioane de euro pe an, bani care ar lua drumul unor proiecte de conservare a mediului. Legea intră în vigoare în ciuda protestelor susţinute ale hotelierilor şi ale reprezentanţilor agenţiilor de turism. Aceştia sunt de părere că, pe termen lung, măsura le va scădea veniturile. Orice măsură care i-ar putea nemulţumi pe turişti are parte de critici şi din partea altor categorii de vânzători de servicii care depind direct de afuxul de vizitatori – taximetriştii sau patronii magazinelor de suveniruri.