Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Carnavalul face parte din AND-ul uneia dintre cele mai frumoase statiuni de pe Coasta de Azur si al celui de-al doilea oras turistic al Frantei. Nisa, l-a organizat, pentru prima oară, în secolul al treisprezecelea, pentru ca, acum 130 de ani, carnavalul să intre în era modernă, atunci când se inventează si primele bătăi cu flori - trăsătură inconfundabilă a variantei franceze a acestei manifestări cu rădăcini crestine. În zilele carnavalului, lepădându-se de faptele rele, purtând acelasi fel de haine ori degizati în spatele unor costume, bogatul si săracul pot fi, pentru singura dată în an, egali – se spunea odinioară. Bucuria debordantă ce face loc, la capătul ei, perioadei postului de carne, de unde si numele carne-vale, e împărăasită, egal, si de omul bogat si de cel sărac.
La Nisa, carnavalul a început vineri, în celebra piată Massena, unde focurile de artificii, ninsoarea de confetti, parada măstilor si a personajelor de operă bufă au constituit decorul unui spectacol prelungit târziu, către miezul unei nopti ca de primăvară. Parada personajelor din mucava, plăsmuite si realizate de mesterul Jean Pierre Povigna a adus în Piata Massena 18 dintre cele mai interesante chipuri contemporane recognoscibile, dintre care n-au lipsit cele ale lui Vladimir Putin, Angela Merkel, Francois Hollande ori al bucatarului Pierre Bocuse. De altfel, tema aleasă anul acesta de Oficiul de Turism al Nisei este una culinară. O imensă păpusă din carton, aluminiu si pânză, măsurând vreo 20 de metri, ilustrează un asa numit „rege al gastronomiei” si al Carnavalului. Referintă inspirată si necesară, în contextul în care Nisa pune, astăzi, mare pret pe bucătăria locală, cea care a dat Europei câteva feluri de mâncare remarcabile, precum salata nisoază, „pissaladiere” (tarta cu ceapă), „bouillabaisse” (supa de peste) sau „ratatouille” (tocana de legume).
La deschiderea carnavalului, a cărei editie de anul acesta va tine până pe 4 martie, l-am zărit, printre invitati si pe celebrul actor francez Gerard Depardieu, cunoscut pentru rolul titular din filmul „Vatel”, dar si pentru pasiunile sale în domeniul viticulturii si al restaurantelor. Depardieu/Vatel este, de altfel, si autorul unei mult îndrăgite cărti de bucate, „Ma Cuisine”. Prezenta lui în Carnaval este, astfel, absolute… naturală, câtă vreme un alt „print al gastronomiei” (ca si Vatel), s-a născut într-un sat din apropiere (si ne referim aici la Auguste Escoffier, cel care a conceput cel mai complex dictionar culinar al Frantei si al lumii, celebrul „Larousse gastronomique”). În cuvântul său de deschidere din seara Carnavalului, Depardieu s-a adresat celor mai tineri dintre nisoazi, copiii de grădinită si de scoală primară – echipati cu coifuri de bucătari, polonice si furculite – ca acelora în mâinile cărora se află viitorul gastronomiei nisoaze. „Vivat Nissa la Bella!”, a clamat el, în dialect.
Parada carelor alegorice - de unde regina carnavalului si don’soarele ei de onoare aruncă spectatorilor mii de fire de mimoze, garoafe galbene, jerbere si crini - urmează, zilnic, un traseu din care nu putea fi evitată La Promenade des Anglais, faleza construită în 1822 de către englezii veniti iarna să se încălzească sub soarele Proventei. La un capăt al ei se află centenarul Hotel Negresco – visul devenit realitate al unui roman de geniu, azi emblema definitvă a Nisei. La celălalt capăt, în cel mai frumos loc de panoramă a Golfului Îngerilor, se află două hoteluri înfipte în roca stâncilor ce par gata să se prăvălească în mare. Într-unul – Hotel Suisse – îsi scria cărtile James Joyce, în celălalt – La Perouse – am aflat-o în cabinetul directorului pe Irina Iovan, fiica aviatorului ale cărui aripi s-au frânt, recent, într-un tragic accident.
Sunt, as zice, români, peste tot, în Nisa, si-i întâlnim în restaurante, în florării, în scoli, în spitale, chiar si în politică. Au în comun vrednicia si ambitia, de unde vedem si simpatia de care se bucură din partea celor în mijlocul cărora muncesc. Ei duc mai departe povestea românească a Coastei de Azur, în care se regăsesc multe nume sonore sau… simple, de la scriitorul Panait Istrati la pictorul Theodor Pallady, de la Regele Carol al II-lea la generalul Băgulescu, de la Regina Maria la… florăreasa Sighisoara Buluga, din Marche aux Fleures.
