x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Mănăstirea Horezu - credinţă, artă şi istorie

Mănăstirea Horezu - credinţă, artă şi istorie

de Simona Chiriac    |    17 Mai 2010   •   00:00
Mănăstirea Horezu - credinţă, artă şi istorie
Sursa foto: Simona Chiriac/Jurnalul Naţional

Mănăstirea Horezu este nu doar un lăcaş de cult către care se îndreaptă anual paşii a zeci de mii de pelerini, ci şi o bijuterie ahitectonică, un exemplu clar de stil brâncovenesc. Trei ani de zile au avut nevoie meşterii pentru a ridica mândrul edificiu, cel mai mare de acest gen din întreaga ţară. Supravegherea lucrărilor a căzut în seama lui Pârvu Cantacuzino, vărul lui Constantin Brâncoveanu, care se va îngriji ca mănăstirea Horezu (sau Hurezi cum îi spun localnicii) să fie demnă de ilustrul său ctitor. De altfel, în pronaos se află şi astăzi pictate chipurile celor două familii, Brâncoveanu şi Cantacuzino.


LA MALUL RÂULUI, LA POALE DE MUNTE
Urmând firul râului, mănăstirea aflată la poalele munţilor Căpăţânii, a primit numele de la strigătul puternic al huhurezilor, păsări ce sălăşluiau în valea râului Romanii de Jos. Ansamblul monastic cuprinde Biserica principală, Biserica bolniţei (ctitorită de către soţia domnitorului, Maria), Schitul Sfinţilor Apostoli (construit la 1698 de către primul stareţ al mănăstirii, Ioan Arhimnadritul) şi Schitul Ştefan (construcţie de secol XVII, ce poartă numele primului fiu al domnitorului Brâncoveanu). Reşedinţa domnească, loc de adăpost pentru domnitori, păstrează şi astăzi sala de sfat, dar şi clopotniţa impunătoare.  

Biserica principală, cu hramul Sfinţilor Constantin şi Elena, ilustrează silul brâncovenesc prin constucţia pridvorului cu arcade şi coloane de piatră. Faţadele sunt decorate cu panouri geometrice şi firide. Cât despre catapeteasmă, aceasta este sculptată în lemn de tei şi scăldată de luminile candelelor de argint ce au fost donate bisericii de către soţia domnitorului Brâncoveanu. În muzeul mănăstirii sunt adăpostite cărţi, icoane şi ţesături lucrate în atelierele de aici. De altfel, de-a lungul timpului, Horezu a fost un centru de artă şi cultură, găzduind în secolul al XVII lea o şcoală de sculptură şi pictură.

Dacă la începuturi Mănăstirea Horezu a fost loc de rugăciune pentru călugări, în prezent măicuţele se îngrijesc ca pelerinii să aibă parte de linişte, odihnă şi o masă bună. Recent a fost construit un spaţiu de cazare ce poate adăposti aproximativ 60 de persoane, camere mici şi albe, ca nişte chilii, primitoare şi împodobite cu flori.


CĂLĂTORII ÎN ZONĂ
La numai 15 kilometri de Horezu se află Mănăstirea Arnota, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, dar şi peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, o peşteră ce găzduieşte două bisericuţe. În apopiere, pelerinii se pot închina în Schitul Păpuşa, lăcaş de cult de secol XVIII. La o distanţă de 20 kilometri se află Mănăstirea dintr-un lemn, fiind construită, după cum spune legenda, dintr-un stejar, dar şi Mănăstirea Polovragi.

O călătorie prin Cheile Bistriţei reprezintă un spectacol natural ce nu trebui omis. La fel cum este obligatoriu să urcaţi în Satul Olarilor din Horezu, acolo unde meşterii olari îşi au atelierele. 

×
Subiecte în articol: turism religios