Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Hârjăuca, pe Valea Ichelului, în Basarabia, mănăstirea veche de trei veacuri îşi trăise o lungă "Săptămână a Patimilor" pe întinderea unei jumătăţi de secol, cât nu fusese decât o anexă a Sanatoriului de odihnă pentru oamenii muncii "Moldova Sovietică". Azi, în lăcaşul reînviat, Valentina Podgurschii găteşte pentru sfinţii părinţi.
Au rămas în minte, neşterse de timp, imaginile icoanelor străpunse de gloanţe şi de săgeţi de la Hârjăuca. În Moldova bolşevică, vechile ctitorii ale lui Ştefan Vodă, ale domnitorilor şi boierilor ce i-au urmat, cunoscuseră una după cealaltă supliciile la care Iisus însuşi fusese supus în Săptămâna Patimilor.
Cu câţiva ani în urmă, la puţină vreme după ce locul reintrase pe făgaşul său firesc şi lăcaşul de cult se redeschisese, rănile vechi încă erau vizibile: ziduri ruinate, altarul pângărit, cu arbori de-o viaţă de om crescuţi înăuntru, icoane cu ochii scoşi. Însăşi icoana lui Iisus fusese transformată în ţintă de tras cu arcul, iar vârfurile de săgeţi străpunseseră trupul Mântuitorului. Dar ca şi acum 2.000 de ani, jertfa nu fusese în zadar, iar după deceniile de negură, basarabenii îşi regăseau Credinţa.
La asta ne gândeam în vreme ce o urmăream pe Valentina Podgurschii, bucătăreasa mănăstirii reînviate de la Hârjăuca, frământând aluatul pentru pambuştele pe care urma să le gătească pentru sfinţii părinţi ai aşezământului monahal. "D-apoi, noi aici respectăm calendarul. Când e zi de post facem, ia, un borş verde. Se fierbe o cană de orez şi când e gata se adaugă borş de casă şi se fierbe încă zece minute.
Se toacă multă verdeaţă mărunt... la vremea asta punem măcriş, mai pe la vară se adaugă lobodă, leuştean, frunze de ţelină, pătrunjel verde şi mărar cât de mult. Se mai poate face şi cu tocmagi (tăiţei de casă - n.n.), pregătiţi din apă cu făină şi sare, tăiaţi şi lăsaţi să se zvânte puţin, dar să nu se usuce de tot." Când e zi de dezlegare, Valentina le găteşte călugărilor peşte, iar în zilele de sărbătoare le face bucate alese.
"De Paşti le pun pe masă miel în faliga (pergament - n.n.). Bucăţile de carne de miel le pun la murat în apă, vin alb, ceapă tăiată felii, foi de dafin, piper negru şi roşu. După o zi le scot şi le ung cu o maioneză din gălbenuş de ou, muştar, sare, piper, oţet şi ulei. După trei ore îl învelesc în faliga şi îl dau la cuptor. După trei ore rup faligaua şi îl mai las la foc mic, să se rumenească, încă două ore."
De Buna Vestire (şi apoi de Florii), pentru prima dată în postul acesta lung, Valentina Podgurschii va pregăti peşte. "Am să le fac un tolstolob umplut!" "Tolstolobul" e crapul fitofag, cu capul lat. "Peştele se curăţă de solzi, se taie pe burtă şi i se scoate pielea - o jupoi cam cum ai jupui un cârlan - şi se taie coloana vertebrală de la cap şi de la coadă. Carnea se dă prin maşina de tocat şi se adaugă ceapă prăjită şi miez de pâine muiat în lapte. Se umple peştele, se coase pe burtă şi se pune în tavă, la cuptor, pentru 30-40 de minute."
Dar acum, cât încă nu sunt dezlegări, Valentina pregăteşte pambuşte. Aluatul e simplu: "făină, apă şi doscheală (drojdie - n.n.)". Umplutura e un amestec de piure de cartofi cu "prăjitură (prăjeală - n.n.) de legume". Bucăţile de aluat umplute se coc în tavă 20-25 de minute. "Se face un mujdei şi se mănâncă înmuind pambuştele în acesta. E, cum se zice pe la noi, ieftin, bun şi mult în kilă!..."
