Pe urmele Haiducilor lui Șaptecai, în Munții Bucegi

Mulți români sunt pasionați de filmele cu haiduci și de legendele care se leagă de Munții Bucegi. În plină pandemie, unul dintre cele mai sigure circuite turistice este pe urmele Haiducilor lui Șaptecai, pe acolo pe unde s-a și filmat capodopera cinematografică românească din seria „Haiducii”, a cărei acțiune se petrece în zona Cheile Tătarului-Padina. Pe același traseu se poate vizita și Peștera Ialomiței, loc de pelerinaj pentru credincioșii creștini ortodocși, pentru că aici se află și Mănăstirea Ialomiței, construită chiar la intrarea în cavernă. Drumul este accesibil și cu mașina, fiind asfaltat, între Lacul Bolboci și Padina.

Zona Cheile Ialomiței - Cheile Tătarului, unde s-a filmat mare parte din filmul „Haiducii lui Șaptecai” - reprezintă o arie naturală cu o suprafață de 144,30 hectare, în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița, aproape de limita teritorială cu județul Prahova, în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 de metri. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată și este una dintre cele mai frumoase zone montane din România, cu multe cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase și peșteri – printre care Peștera Ursului și Peștera Mică -, grohotișuri, pajiști montane și o suprafață vastă de pădure. Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. De această zonă sunt legate și foarte multe legende, inclusiv despre fenomene paranormale, care le eclipsează pe cele ale Clujului, din Pădurea Hoia-Baciu. 

Duhurile Munților caută Cheile

Legenda spune că demult, aici veneau tătarii, dinspre Asia, atrași de frumusețea și bogăția locului. Într-una dintre campaniile lor, ajungând în Munții Bucegi, jefuitorii au văzut nişte pietre ciudate şi înfiorător de frumoase - Sfinxul şi Babele - și au fost atât de impresionați de aceste minuni ale naturii, încât ore în şir nu şi-au mai luat ochii de la stânci, de care au fost fermecaţi. La căderea întunericului, cerul albastru, în crepuscul, și stelele argintii au făcut ca tătarii să viseze, pentru prima dată în viaţa lor. Aici au simţit pentru prima dată adevărata bucurie a vieții. A doua zi, s-au urcat pe cai pentru a duce acasă vestea că au găsit Fericirea pe Pământ, în aceste locuri. Dar încă fermecați de frumusețea Bucegilor, plecând în grabă, tătarii şi-au pierdut cheile comorilor adunate în toată istoria lor de prădători, aici, la Cheile Tătarului. Legenda mai spune că, în zilele când norii se lasă peste munţi, se pot vedea şiruri lungi de oameni mici și negri care mişună de jur-împrejurul coamelor muntoase, lovindu-și capetele în mătănii, pe piatra rece. Sunt duhurile munţilor, în căutarea Cheilor Tătarului. 

Mănăstirea din grotă, ctitorită de Mihnea cel Rău

De la Cheile Tătarului se merge spre Padina, trecând pe la Peștera Ialomiței, care a devenit un important punct de atracție, mai ales după ce a fost amenajată, recent, de Consiliul Județean Dâmbovița. Astăzi, în condiții de pandemie, se respectă toate măsurile de siguranță impuse de lege, la intrarea în peșteră fiind dezinfectanți, iar vizitele fiind organizate astfel încât să nu se formeze aglomerații. Gura peșterii are formă de semielipsă și se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 metri deasupra fundului văii. Chiar la intrare se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorie a voievodului Țării Românești, Mihnea cel Rău - iar astăzi, prima sală a peșterii poartă numele de Mihnea Vodă. Mănăstirea a ars de mai multe ori, dar acum este refăcută și își primește credincioșii sau vizitatorii curioși. Peștera se desfășoară pe un singur nivel, având o lungime de aproximativ 480 de metri, din care primii 400 de metri sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar”. Caverna este străbătută de un pârâu. 

Fecioarele zănatice, în carul de foc

Și de peșteră se leagă foarte multe legende. La izvoarele Ialomiţei se nevoiau sihaştrii încă din secolul al XV-lea. Peştera se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m. Călugării de aici au povestit că au avut mai multe vedenii, printre cele mai înfricoșătoare fiind niște „fecioare zănatice, cu ochii sclipind de puteri magice” care dansau jocul ielelor, înfăşurate în văluri transparente şi cu clopoţei la picioare, care-i prind pe cei ce se încumetă în adâncul cavernei și-i plimbă în trăsuri de foc, pe deaspura munților.

Cea mai frumoasă parte a filmului „Haiducii lui Șaptecai” - cea din munți, a fost filmată aici, în vara și toamna anului 1970. Alte scene s-au filmat pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr și Dragoslavele.