Piaţa legănată pe ape

Piaţa legănată pe ape, cu spectacolul ei matinal de nedescris, este una dintre atracţiile exotice ale Thailandei.

O lecţie pe care am primit-o de mult, de la un vechi, adorabil prieten, este aceasta: dacă vrei să cu­noşti un oraş străin, unde te afli pentru întâia dată, tre­­zeşte-te măcar în prima dimineaţă foarte devreme şi du-te în piaţă. Acolo pulsează viaţa adevărată a fiecărei cetăţi. Prietenul nostru Tom "gusta" cu aceeaşi plăcere şi piaţa din Tecuci, şi pe cea din Paris, întâlnirile matinale cu oamenii, cu zarva lor, cu revărsarea de legume, de fructe, de peşte... făcându-l să creioneze mici texte descriptive a căror acurateţe şi delicateţe a observaţiei avea să ne surprindă peste ani. La un moment dat, o întâmplare a făcut să se iţească o întrebare: oare cu ce ochi, cu ce urechi, cu ce nări ar fi simţit prietenul Tom piaţa legănată pe ape din Wat Lamphaya? În Thailanda, la 56 km depărtare de Bangkok, apele râului Tha Chin se umplu dimineaţa cu bărcile tradiţionale numite "khlong", încărcate de bunătăţi. Fructe - exotice pentru noi, banale pentru lo­calnici -, legume de tot felul, condimente câte pof­teşti, peşti, hălci de carne crudă - mai rar, ce-i drept, fiindcă locuitorii vechiului Siam nu sunt carnivori prin excelenţă -, dar şi mâncăruri gata făcute, fie că vorbim despre orez, fructe de mare sau pur şi simplu salate de fructe tăiate frumos în cubuleţe, toate "te cheamă" să le cumperi, lăsând ezitările la o parte. Neguţătorii-barcagii bat la toate uşile şi feres­trele, prezentându-şi marfa, poposesc la intrările din spate ale restaurantelor sau pur şi simplu îl provoacă pe călătorul de pe mal să încerce gustul bucatelor şi să cumpere.

Cu ceva vreme în urmă, mâncărurile gătite - fie că erau vândute "pentru acasă", fie că erau echivalentul a ceea ce noi, europenii, numim "fast food" - se pre­zentau pe foi late de bananier. Astăzi, tradiţionala "farfurie vegetală" a Orientului îndepărtat a fost înlocuită cu caserolele de plastic ori cutii de carton. Însă turistului avid de exotism îi rămâne intact spectacolul matinal al pieţei plutitoare.
BUCATE THAILANDEZE
Dacă nu vrei să sari peste micul dejun, iar până la hotel ai cale lungă, atunci alege din bolurile pline cu ierburi, condimente, legume, tăiţei subţiri din făină de orez, fructe de mare, sosuri picante (hot! hot!), fructe de mare sau peşte, pregătindu-ţi propria gustare. Nu te uita că este încă foarte devreme. Oricând este bi­nevenită o supă deasă cu tăiţei de orez, peste care poţi adăuga, după inspiraţie, creveţi prăjiţi, muguri de soia, felii de legume crude sau marinate, limete şi frunze verzi de lămâie kaffir - de fapt, în Thailanda limeta se numeşte lămâie kaffir - lemongrass şi mult, mult sos. Şi nu te mira dacă şi la prânz ţi se va recomanda un amestec asemănător şi la fel de hrănitor.

Oferta culinară este însă cu mult mai variată. Am zice chiar că asocierile de ingrediente şi de tehnici de preparare par nesfârşite, în Thailanda. Nouă ne-a rămas gândul la un Phad Thai Goong, pregătit din tăiţei de orez, creveţi uscaţi şi proaspeţi, ceapă "de Aşkelon" - sau eşalotă -, suc de tamarind, zahăr de palmier, sos de peşte, caşcaval obţinut din brânză tofu, ceapă verde chinezească, ridichi murate şi oţet, călite în ulei, într-un wok, învelite într-o foaie de omletă şi asezonată cu muguri de fasole.


PREPARATE TRADIŢIONALE
E nevoie de tomuri întregi pentru a inventaria reţetele tradiţionale ale Thailandei. Noi ne vom mulţumi doar cu o simplă trecere în revistă a câtorva feluri de mâncare ce şi-au câştigat de multă vreme notorietatea. Kaeng Khiao Wan Kai - sau puiul cu sos verde dulce - are la bază pieptul de pui, condimentat cu un sos din pastă de chilli, sos de peşte, frunze de kaffir, ar­dei iuţi verzi şi roşii, smântână obţinută din lapte de cocos, lapte de cocos, za­hăr de palmier şi frunze de busuioc. Delicioasă este şi salata Som Tum, un fel de mâncare răcoritoare, pregătită din salată verde, papaya şi morcovi, cu un dressing din suc de tamarind, zeamă de lămâie, oţet, zahăr de sfeclă şi za­hăr de palmier, sos de peşte şi sare. Iar Thom Kha Kai, puiul în lapte de cocos cu galangal - o rădăcinoasă înrudită cu ghimbirul - are printre ingrediente şi multe aromate, între care lemongrass, frunze de kaffir, ardei iuţi pisaţi mărunt, coriandru - frunze şi rădăcină -, suc de limetă şi sos de peşte.