Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poate că, în vacanţele dumneavoastra repetate pe litoralul sudic al Turciei, în însoritele Antalya şi Alanya, veţi dori, într-o zi şi altceva decât plajă şi istorie greco-romană. Atunci, vă sfătuiesc să căutati un traseu către nord, până în Capadoccia, unde vă aşteaptă peisajul aproape lunar al stâncilor ţuguiate şi locuite din cele mai vechi timpuri. A doua propunere, pe care încercăm să o descriem pe larg, vă trimite mai la est, pe un platou de unde, la 20 de km, se vede graniţa cu Siria şi leagănul mesopotamian al civilizaţiei umane. Aici, la mijlocul secolului trecut, arheologii au scos la lumină cea mai veche construcţie presupusă a fi un templu religios. "Gobleki Tepe" este un sit arheologic de la începutul neoliticului, situat în Anatolia şi descoperit, întâmplător, de un pastor.
Numele său, în turcă, înseamnă "Muntele Buricului" şi trimite la această formă specifică. Datarea templului e estimată la 11.000 de ani î.H., deci înseamnă că precede cu 70 de secole piramidele egiptene şi construcţiile megalitice de la Stonehenge, fiind cel mai vechi templu cunoscut din lume. Din cauze necunoscute, el a fost abandonat acum 8000 de ani, când oamenii, tot din cauze necunoscute, l-au acoperit cu pământ.
Templul în sine reprezintă o colină artificială cu pereţii din pietre, cântărind, fiecare, 10 tone şi alcătuind o construcţie megalitică rotundă. Până acum, au fost scoase la lumină patru asemenea incinte. Analizele geomagnetice arată că la Gobleki Tepe mai sunt îngropate încă 250 de pietre. Unele, au formă de T şi sunt gravate zoomorfic: şerpi, raţe, tauri, vulpi, lei, vaci, scorpioni, furnici... Arheologii cred că este vorba de simbolismul unei culturi şamanice, apropiată de cea sumeriană şi mesopotamiană. Construcţia unui asemenea sanctuar a durat între 300 şi 500 de ani, iar miile de oameni care l-au ridicat pot fi consideraţi primii arhitecţi ai misterelor istoriei.
Se pare că această zona din sud-estul Turciei ascunde, încă, multe secrete, iar asocierea ei cu Grădina Edenului, localizată nu departe, n-ar fi deloc întâmplătoare. În perioada construcţiilor de la Gobleki Tepe, zona era un paradis terestru: tone de cereale creşteau în stare sălbatică, cu turmele de gazele care veneau în regiune carnea nu lipsea, iar culesul fructelor era o plăcere. Condiţiile acestea justifică un tablou paradisiac, acceptat de mulţi cercetători ai fenomenului Gobleki Tepe. Potrivit acestora, sculpturile găsite pe coloanele în formă de T care reproduc imaginea şarpelui şi a arborelui ar putea chiar trimite la motivul biblic al fructului oprit. Aveţi, aşadar, norocul să vedeţi, la Gobleki Tepe, o "catedrală" misterioasă, altfel decât cele pe care le-aţi cunoscut până acum, şi care rezervă, încă, multe surprize geologilor. Poate fi tentant de vizitat, fie numai şi pentru a vă hrăni imaginaţia!..
Citește pe Antena3.ro
