Fauna din Costa Rica este alcătuită din: tapiri, porci spinoşi, crocodili, căprioare, iguane, păsări viu colorate. Dar, pentru a nu suna totul ca un referat la geografie, aflaţi că cea mai îndrăgită “fiinţă” a acestui loc mai mult decît interesant este maimuţa!
Costa Rica este o ţară mică. Ei, şi ce dacă? E darnică! Adică are multe de dăruit celor atraşi de peisaje tropicale unice, de grandoarea florei şi faunei tipice acestei regiuni.
Iar fauna din Costa Rica este alcătuită din: tapiri, porci spinoşi, crocodili, căprioare, iguane, păsări viu colorate. Dar, pentru a nu suna totul ca un referat la geografie, aflaţi că cea mai îndrăgită “fiinţă” a acestui loc mai mult decît interesant este maimuţa!
Aşa cum găinuşa este simbolul insulei Key West, aşa cum ursul este simbolul Berlinului, aşa şi maimuţa este o “mascotă” pentru Costa Rica. Deunăzi vorbeam cu un bătrînel despre noua politică de investiţii în turism a statului Costa Rica. Îmi spunea: “Vedeţi aici unde se află acest cartier de vile (foarte frumos de altfel şi benefic, economic, pentru orăşelul în care locuim), ei, aici era o junglă plină de maimuţe. Cam mereu cînd vine vorba de «pătrunderea investiţiilor» în spaţiul junglei, cea mai folosită sintagmă este «ce se va întîmpla cu maimuţele noastre»!? Pînă şi în dezbaterile legate de Referendumul ţinut pentru semnarea intrării Costa Rica în CEFTA (un fel de «Uniune Europeană» a statelor Americii Centrale şi de Nord) s-a pus problema «ce se va întîmpla cu jungla şi maimuţele noastre?»“.
Jungla. Prin urmare, m-am hotărît să vizitez coloniile de maimuţe. Nu în vreun Parc Naţional, ci în junglă. Şi nu în jungla de pe uscat, nici în cea din munte, ci în jungla din jurul apei. Să pătrund în hăţişul acestei jungle, cu o bărcuţă specială, prin labirintul de canale ştiut numai de ghidul meu! Am plecat de dimineaţă, pentru că atunci maimuţelor le arde de joacă şi sînt şi flămînde (chiar dacă este interzis să primească mîncare “umană”). Primisem cîte o banană şi sfatul de a le oferi maimuţelor doar porţii forte mici. Am constatat că ghidul nostru nu era numai un bun cunoscător al labirintului de canale, ci şi un “cunoscut” al coloniilor de maimuţe. Şi se bucura de deplina lor încredere. Am ajuns la un loc numai de el ştiut, unde a început să le strige pe nume. În cîteva clipe, barca noastră a fost înconjurată de o colonie mică de maimuţele, una mai simpatică decît alta. Faptul că ghidul era “de-al lor” s-a văzut imediat. Maimuţele au venit fără nici o reţinere direct în barcă. Din acel moment a început “negocierea”. Un spectacol unic, absolut unic, de inteligenţă, viclenie şi drăgălăşenie dusă pînă la parşivism. Cînd spun incredibil înseamnă că am văzut multe “spectacole” cu animale la viaţa mea, dar aşa ceva niciodată.
Omuleti. Pur şi simplu se comportau ca nişte omuleţi care, atenţie, nu cerşeau, ci negociau bucăţica de banană, în schimbul giumbuşlucurilor oferite. Dacă nu ne-am fi aflat în inima junglei, puteam să jur că aceste maimuţe au fost îndelung dresate. Şi, mai mult, zona nu era o zonă “turistică”. Era teritoriul secret al ghidului nostru, care cîştiga şi el un ban aducînd la acest spectacol prieteni aleşi pe sprînceană. Nu se poate povesti cu lux de amănunte, dar doresc din tot sufletul să vedeţi cu ochii minţii, dragi cititori, ceea ce am văzut eu pe viu: spectacolul inteligenţei... animale! Şi dacă la început aduceam vorba de referat la geografie, ştiaţi că maimuţele nu sînt străine de aromaterapie? În anotimpul ploios, maimuţele capucin (altfel decît cele pe care vi le-am descris) din Costa Rica îşi freacă blăniţele, unele altora, cu diferite fructe, precum lămîi şi portocale. Deoarece uleiurile citrice ţin insectele departe şi anihilează bacteriile şi infecţiile. Mai vreau să mă întorc, iar şi iar, în micuţa colonie de maimuţe, pînă ce vor învăţa intonaţia vocii mele. Iar eu, la rîndul meu, de fiecare dată să mai învăţ cîte ceva de la ele...
Dezvoltarea urbană, un pericol
Numărul de maimuţe din Costa Rica s-a înjumătăţit în ultimii ani, pe măsură ce localităţile s-au dezvoltat în aşa măsură încît au pătruns în teritoriul ocupat iniţial de junglă. Acest fenomen a dus la izolarea populaţiei de maimuţe în comunităţi mici, fragmentate. În Costa Rica se desfăşoară proiecte şi programe prin care este protejată cam un sfert din zona verde, însă dezvoltarea urbană a fragmentat grupurile de maimuţe, rezultatul fiind limitarea diversităţii genetice. Pentru a ajuta animalele să revină la numărul normal, oamenii de ştiinţă au propus guvernului costarican crearea unor coridoare între zonele protejate.