Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din Casablanca, în loc să merg cu trenul sau cu avionul până la Marrakesh, am închiriat o maşină. Poate pentru mulţi acest lucru nu pare foarte interesant.
Dar pentru mine da. Deoarece călătoria pe drumurile de ţară, unde am putut să mă opresc prin satele de pe drum, m-a făcut să văd Marocul şi marocanii altfel decât în viziunea oferită de Casablanca sau Marrakesh. Ţăranii marocani pe care i-am întâlnit erau oameni calzi şi prietenoşi, gata să ajute, să-ţi povestească (mai mult cu mâinile, pentru că nu aveam nici un grai în comun) despre viaţa lor şi să-ţi ofere pipa cu tutun local. Ziua petrecută acolo, între aceşti oameni autentici, a fost una dintre cele mai interesante şi frumoase zile ale mele în Maroc.
COUSCOUS ŞI TAJINE. Sentimentul de modernitate din Casablanca este contrastat perfect de tradiţionalismul din Marrakesh. Marrakeshul este un oraş cu un milion de persoane, inima lui fiind Medina - oraşul vechi fortificat. Aici se găsesc piaţa (souk) cea mai mare din ţară şi piaţa Djemaa el Fna - cea mai populară din toată Africa. Peste tot plin de acrobaţi, "şefi de şerpi", ghicitori, vânzători de apă şi muzicanţi. Seara se adaugă la tot spectacolul străzii vânzătorii de mâncare tradiţională şi cei care se află la plimbare, la distracţie, la treabă şi la agăţat! Miroase a dulci "arome" de couscous (s-ar putea spune că este echivalentul sarmalelor din România; în ţările arabe există multe feluri de couscous: royal, vegetarian, cu fructe, cu pui etc.) şi Tajine (o friptură bine condimentată, din miel sau pui), miroase a plante exotice.
O plimbare pe străduţele strâmte, "aliniate" cu vânzători şi magazine este ceva care nu se poate uita. Marrakeshul este Marocul imaginat şi povestit în 1001 de nopţi. Este greu să găseşti o experienţă "neturistică" la Marrakesh, pentru că totul a devenit o distracţie turistică, din care nu se mai înţelege ce este autentic marocan şi ce este spectacol pentru turişti. Când nu am ştiut cum să fac ca să... văd prin această confuzie, am decis să-mi fac nişte prieteni marocani! Am intrat în vorbă cu nişte băieţi (iar drăguţi, îmi plac băieţii drăguţi, ce să zic), iar ei m-au plimbat prin tot oraşul Marrakesh, dar în locuri unde eu eram singura străină. Am găsit lumea adevărată. Şi mi-a plăcut.
