Târgul Lotrilor, ofertă turistică în Munţii Lotrului

"Târgul Lotrilor", aflat la prima ediţie, şi-a atins scopul - de a pune în valoare potenţialul zonei. Târgul de turism a mai oferit celor prezenţi în aceste zile în oraşul Brezoi, o defilare a călăreţilor din zonă, o paradă a motocicliştilor - care au făcut demonstraţii de virtuozitate şi concerte de muzică populară. Expoziţia de turism de la Brezoi s-a încheiat cu un recital al trupei Holograf.

Brezoi, cunoscut drept capitala "Ţării Loviştei", se află la confluenţa dintre râurile Lotru şi Olt. El este poarta de intrare într-una dintre cele mai pitoreşti regiuni ale României - Valea Lotrului. Pe parcursul a 70 km, de la Brezoi şi până la Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea prezintă un potenţial turistic de excepţie. Brezoi, Malaia, Voineasa, Ciungetul, Vidra, Obârşia Lotrului au început să dezvolte un amplu pachet de investiţii, care "vor face această zonă ceva mai frumos decât Valea Prahovei", a arătat Robert Schell. Oraşul de la confluenţa Lotrului cu Oltul poartă numele unui haiduc (lotru), Breazu, care a rămas în această zonă.

"Lucrurile au ieşit perfect, se pare că de astăzi avem un brand, târgul nostru a devenit realitate, ne vom strădui să permanetizăm acest lucru. Am avut succes şi cu agenţiile de turism. Au fost cinci operatori naţionali de turism foarte mari care au vizitat pensiunile din regiune, au reuşit să ajungă la zece pensiuni, au degustat din produsele din zonă şi au fost încântaţi de pachetele oferite. Au ales pensiuni din areale specifice, din Brezoi până la Voineasa", spune primarul oraşului Brezoi Robert Schell, citat de Agerpres. Prin această ediţie de turism se doreşte o înglobare a tot ceea ce înseamnă turism pe Valea Lotrului. Schell a mai adăugat că îşi doreşte ca numele oraşului Brezoi să fie legat de acte de cultură.



"Odată cu deschiderea minei de aur de la Valea lui Stan, în urma cu câteva sute de ani, şi cu înfiinţarea uneia dintre cele mai mari şi mai importante societăţi de exploatare şi prelucrare a lemnului din judeţ, la începutul secolului al XX-lea, micul orăşel vâlcean Brezoi a cunoscut numeroase transformări, atât din punct de vedere socio-cultural, cât şi economic. Exploatarea de aur si prelucrarea lemnului au atras de-a lungul timpului la Brezoi mii de muncitori. Pe lângă muncitorii veniţi din Ardeal, Oltenia şi Moldova, la Brezoi şi-au făcut apariţia, în perioada 1850-1900, cetăţeni străini. În doar câţiva ani, Brezoiul a devenit casa italienilor, saşilor, maghiarilor, austriecilor şi cehilor, locul în care aceştia au înţeles să pornească o nouă viaţă şi în care să investească tot ce aveau mai bun", a mai spus primarul oraşului cu cea mai mare rată a şomajului, dar şi a prostituţiei din judeţul Vâlcea.