Top 3 biserici fortificate din Transilvania

În Transilvania sunt zeci de biserici fortificate, în jurul cărora s-au ţesut poveştile unei comunităţi vechi de sute de ani. Biserici în vreme de pace, loc de închinăciune pentru sufletele care doreau alinare, dar şi cetăţi în vreme de război, adăpost pentru creştinii mult prea încercaţi. În foarte puţine dintre ele se mai oficiază astăzi în mod curent slujbe. Unele s-au transformat în "muzee", altele au fost date uitării, fiind cel mult puncte de reper pentru săteni sau pentru puţinii turişti care se abat prin locuri de o frumuseţe greu de egalat. Ziduri reci, peste care vremea a lăsat urme adânci. Acoperişuri prin care razele soarelui sau picăturile de ploaie îşi fac loc în voie... Când însă reuşeşti să le descoperi ţi se strecoară în suflet, devin o experienţă personală.


Nostalgie
Spre exemplu, Biserica Reformată Calvină din Cricău, edificiu de secol XIII. Am descoperit-o cu ceva ani în urmă atunci când am ajuns la Festivalul Cetăţilor Dacice (eveniment inedit şi interesant ce are loc în judeţul Alba în luna iunie). Nu mai intrase nimeni înăuntru de ani buni, deşi porţile din lemn (ca de veche cetate domnească), încadrate de arcade de piatră reprezentau o invitaţie tentantă. Zidurile crăpate şi acoperişul aproape căzut spuneau însă o poveste tristă. Dacă nu aveai răbdare să o priveşti îndeaproape, ai fi rămas cu gustul amar a ce ar fi putut să fie... La poalele unei căpiţe de fân, privind către înaltul cerului nu se vedea decât turnul impunător, ce frângea soarele în două. Un crâmpei de frumuseţe rară pentru cei care îşi găsesc timp să se abată din drum.


Poveşti de succes
Câteva dintre bisericile fortificate săseşti din Transilvania fac parte din Patrimoniul UNESCO. Au fost renovate şi incluse în circuitul turistic, devenind astfel embleme ale localităţii şi impulsionând dezvoltarea turistică. În jurul lor s-au creat festivaluri şi târguri, au fost redescoperite vechile tradiţii, s-au construit pensiuni şi centre de informare turistică. Tinerii îşi redescoperă rădăcinile, clădind în acelaşi timp un viitor pentru comunitatea din care fac parte.
Am inclus în acest top trei dintre cele mai reprezentative biserici fortificate: Prejmer, Biertan şi Viscri.


PREJMER
Ziduri impunătoare, albe, din spatele cărora se ridică biserica în stil gotic. Dacă ai putea să o priveşti din înălţime, ai observa un inel de piatră (cu ziduri groase de 3-4 metri şi înalte de 12 metri), ce încastrează biserica cu turn, având patru braţe. Complexul mai dispunea de bastioane, poduri ce se ridicau şi porţi inexpugnabile din metal. De asemenea, erau prevăzute locuri de tragere, iar vestită a rămas până astăzi "orga morţii" -  mai multe arme grupate la un loc ce trăgeau în acelaşi timp, un aliat puternic în timpul asediilor.

Prima atestare documentară menţionează anul 1240, iar o dată cu trecerea timpului, întregul edificiu a fost lărgit, întărit şi înzestrat cu unele dintre cele mai frumoase obiecte de cult. Atracţia principală o reprezintă orga (complet restaurantă), concertele ce se organizează aici în fiecare duminică din luna august atrăgând un număr foarte mare de turişti (germanii şi austrecii întrecându-i ca număr pe turiştii români).  

Interesant este că Biserica fortificată de la Prejmer nu era doar lăcaş de cult, ci şi.... depozit. Zidul circular cuprindea nu mai puţin de 272 de camere în care saşii nu doar se ascundeau de năvălitori, ci le şi umpleau cu produsele alimentare (datorită pereţilor groşi se păstra o temperatură scăzută). Am putea spune că cetatea mirosea a slănină şi mirodenii, a viaţă tihnită. Camerele erau ca şi acum, mici, reci şi uscate, ferecate cu porţi de lemn înscripţionate cu un număr (fiecare familie avea propria încăpere pe care o administra cum credea de cuviinţă). Povestea mai spune că, din când în când, atunci când cineva se ducea să-şi ia alimentele din Cetate, pentru câteva ore ea căpăta mirosul familiar al pâinii coapte sau al cărnii lăsate la afumat. Un crâmpei de viaţă închis între zidurile Cetăţii. Astăzi, unele cămăruţe dezvăluie vizitatorilor frânturi din viaţa de zi cu zi a Cetăţii: "Vechea şcoală" - cu sala de clasă în care băncile şi tabla mai aşteaptă încă sosirea elevilor, atelierul rotarului şi moara de zdrobit fructe.

În ultima zi de răsfăţ culinar înainte de Intrarea în postul Paştelui, la Prejmer are loc sărbătoarea saseacă a Fashingului sau Carnavalul Clătitelor. Tinerii costumaţi în fel şi chip porneau în alai prin sat. Personajele principale erau cele două bucătărese (neapărat una grasă şi alta slabă), care pregăteau în căruţă, pe o plită, o sumedenie de clătite. Străbătând satul în lung şi în lat, flăcăii împărţeau clătite pofticioşilor, primind în schimb făină, zahăr sau ouă. Darurile erau folosite apoi pentru a pregăti gogoşi (grappen), unul dintre preparatele ce nu are cum să lipsească de la o petrecere săsească. Tradiţia mai spune că de multe ori se întâmpla să mai fie furată şi câte o fată, pentru care părinţii erau nevoiţi să plătească mai mult sau mai puţin, după cât de abil au negociat. Astăzi, pe lângă tradiţionala paradă, se organizează concursuri pentru cele mai gustoase clătite, se învaţă dansuri şi cântece săseşti, servindu-se preparate tradiţionale germanice.

Alte festivaluri sunt "Zilele Prejmerului" (sfârşitul lunii iunie) şi "Ziua recoltei" (octombrie). Şi dacă tot ajungeţi la Prejmer, trebuie să vă abateţi până la Pădurea Prejmer - rezervaţie floristică şi forestieră, dar şi la Rezervaţia naturală "Mlaştina eutrofă".

Pentru a ajunge la Prejmer puteţi veni cu maşina (161 de kilometri din Bucureşti până la Braşov, şi apoi încă 25 de kilometri). Dacă alegeţi varianta unui microbuz, puteţi ajunge până la Braşov (microbuzele circulă din oră în oră, începând de la 5:15 şi până la ora 20:00) şi de acolo luaţi alt microbuz până în centrul Prejmerului (microbuzele circulă între 6:00 şi 23:00, din jumătate în jumătate de oră în timpul week-end-ului). Cu trenul rapid veţi ajunge la Braşov în aproximativ trei ore, iar preţul unui bilet la clasa a doua ajunge la 38 de lei. De aici veţi lua microbuzul până la Prejmer. Cazarea se poate face în pensiuni de trei sau două stele, preţurile variind între 120 şi 70 de lei camera/ noapte.


BIERTAN
Biserica fortificată de la Biertan este înconjurată de nu mai puţin de trei rânduri de ziduri, bastioane şi nouă turnuri ce au fost conservate. Prima atestare documentară menţionează anul 1283. Este amplasată pe un deal, chiar în central comunei, fiind astfel şi mai impunătoare. Elementele caracteristice sunt stilul gotic cu influenţe renascentiste, altarul din lemn ce cuprinde 24 de icoane reprezentând scene biblice, amvonul, orga (de sfârşit de secol XIX), sacristia (protejată nu întâmplător de o uşă cu 15 zăvoare, căci aici se păstrau bogăţiile comunităţii în timpul asediilor), Turnul cu Ceas, Turnul cu Clopot, Turnul Mausoleului (aici sunt îngropaţii episcopii), Turnul Închisorii (povestea spune că în micuţa încăpere de aici erau lăsate să stea pentru o vreme perechile care doreau să se despartă), Turnul Catoloic, Turnul Primăriei, Turnul Porţii (denumit în vechime şi Turnul Slăninei, pentru că aici erau depozitate alimentele), Bastionul Ţesătorilor.

Dacă ajungeţi la Biertan, puteţi să vă antrenaţi pentru a deveni un cavaler medieval. Medieval Tresure Hunt este un program ce se întinde pe parcursul a trei zile, cuprinzând următoarele activităţi: tras cu arcul, circuit de orientare (pe bază de indicii şi ghicitori), teatru interactiv. De asemenea, circuitele de mountain bike sunt deliciul cunoscătorilor. Sau puteţi servi preparate medievale într-un restaurant ce recompune atmosfera de acum mai bine de 400 de ani. Dacă ajungeţi la Biertan în luna septembrie veţi fi martorii întâlnirii saşilor din regiune - Festivalul Saşilor -, prilej pentru a cunoaşte tradiţii şi a afla poveşti.

Pentru a ajunge la Biertan trebuie să treceţi mai întâi prin Sibiu (282 de kilometri), continuând apoi drumul încă 80 de kilometri până în Biertan. Dacă preferaţi trenul, va trebui să coborâţi la Mediaş (trenuri accelerate şi rapide) sau la Dumbrăveni (trenuri personale), aflată la doar 9 kilometri de Biertan. Turiştii se pot caza în pensiuni agroturistice sau pot opta pentru un decor medieval (cu toate facilităţile unui hotel de trei stele, la tariful de 180 de lei camera pe noapte).


VISCRI
Biserica fortificată de la Viscri este remarcabilă datorită caracterului impunător pe care-l are, deşi dimensiunile sale nu sunt foarte mari. În jurul ei s-a creat o aură de mister, "vinovat" fiind nu doar faptul că a fost construită peste un edificiu roman (din care s-au mai păstrat unele elemente), cât mai ales izolării ei (până de curând nu puteai ajunge la Viscri cu maşina, astfel încât a rămas oarecum necunoscută). Edificiul este întărit cu trei trunuri şi două bastioane, şi deosebit de preţioase (din punct de vedere etnografic) sunt stranele cu figuri fitomorfe gotice şi renascentiste (sfârşit de secol XVII), tribunele de lemn cu balustrade pictate. Interesant este că aici a fost descoperit cel mai vechi costum popular românesc. După Revoluţie, o fundaţie patronată de Prinţul Charles a renovat biserica şi câteva case foarte vechi (de altfel, îi place să se întoarcă la Viscri din când în când, pentru a se putea bucura de simplitate). Şi tot la Viscri se derulează proiectul Şosete din lână naturală de Viscri, femeile de aici împletind şosete şi dându-le apoi la schimb pentru produse alimentare de bază. În prezent se tricotează aici nu mai puţin de 10.000 de perechi de şosete într-un an, ce sunt vândute nu doar în ţară, cât şi în Germania.

Pentru a ajunge la Viscri, venind dinspre Bucureşti, veţi traversa Braşovul şi apoi localitatea Rupea (240 de kilometri). Încă 10 kilometri şi aţi ajuns în cel mai frumos sat transilvănean. Cazarea aici se poate face în pensiuni pitoreşti, ale căror camere se aseamănă cu cele ale bunicilor. Preţurile sunt extrem de mici - 35-50 de lei camera pe noapte. În plus, vă veţi bucura de plimbări cu căruţa şi preparate gătite cu ingrediente culese din grădină.