Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când se vorbeşte despre Vlad Ţepeş, toată lumea se gândeşte, de regulă, la Dracula şi la castelul Bran. Arareori, mai ales toamna, la aniversarea Bucureştiului, numele lui ne vine din nou în minte, căci semnătura lui Vodă Ţepeş se află pe cel mai vechi document ce atestă existenţa Capitalei. Toţi uită însă de o altă Casă Domnească ce l-a adăpostit: Cetatea Târgoviştei.
CURTEA DOMNEASCĂ
Construită ca reşedinţă domnească încă de la sfârşitul secolului al XIV-lea de către Mircea cel Bătrân, Curtea Domnească de la Târgovişte a fost martoră secole de-a rândul la "parada" domnitorilor Ţării Româneşti. De la Mircea cel Bătrân, la Vlad Ţepeş sau Constantin Brâncoveanu, nume ilustre din istoria poporului nostru au fost, rând pe rând, locatari ai acestui imobil, fiecare aducându-i îmbunătăţiri ale "look"-ului (cum am zice, cu un termen "barbar", astăzi) după modă şi propriul gust.
Una dintre cele mai importaante schimbări a fost cea făcută de Vlad Ţepeş în timpul celei de-a doua domnii, când a fost construit şi Turnul Chindiei peste pridvorul bisericii-parcaclis ridicată de Mircea cel Bătrân. La început, turnul era acoperit din două etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată.
O altă îmbunătăţire adusă cetăţii a fost şi Poarta din Sud. Intrarea, folosită şi azi, se află sub Turnul-clopotniţă, construit la sfârşitul secolului al XVI-lea şi refăcut apoi în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constrantin Brâncoveanu.
Domnitorul Petru Cercel aduce reşedinţa la stadiul de palat, în rând cu cele văzute în timpul pelegrinărilor sale prin Europa.
Constantin Brâncoveanu va face ultimele renovări ale Curţii Domneşti, în secolul al XVII-lea, refăcând bolţile şi picturile şi adăugându-i un parc şi o scară cu acces la grădină.
TURNUL CHINDIEI
Turnul a fost construit iniţial pentru scopuri militare - fiind punct de pază a Curţii Domneşti, foişor de foc, fiind cea mai înaltă clădire din oraş - , dar şi pentru adăpostirea tezaurului.
Forma iniţială a turnului, cea din timpul domniei lui Vlad Ţepeş, este astăzi foarte greu de redat, întrucât el a fost complet restaurat între anii 1847 şi 1851 de către domnitorul Gheorghe Bibescu. Clădirea măsoară 27 de mtri înălţime şi se pare că este cu 5 metri mai înalt decât era la momentul construcţiei iniţiale.
Nu se ştie exact de unde provine numele turnului, dar există două ipoteze în această privinţă: cea dintâi susţine faptul că zona din jurul turnului era locul unor ospeţe de seară, numite "chindii". Cea de-a doua spune că numele îşi are originea de la cuvântul arhaic "chindie", care însemna apus. Aceasta era perioada din zi în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului să fie închise. După semnal, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii avea obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu face focuri în aer liber, care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă.
ASTĂZI
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică a municipiului Târgovişte şi totodată simbolul oraşului. Elemente specifice ale turnului se regăsesc în stema oraşului, atât în partea de sus, cât şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, turnul găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. În prezent, turnul se află în administrarea Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte.
Rolul turnului ca punct înalt de observare este folosit şi în ziua de astăzi, deşi într-un mod total diferit. Deoarece oferă o bună perspectivă şi orizont larg deschis, membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori observă adesea din acest punct diverse fenomene astronomice, cum ar fi eclipsele de Lună sau de Soare, cometele strălucitoare sau conjuncţiile speciale dintre Lună şi planete. De asemenea, turnul şi ruinele Curţii Domneşti slujesc ca fundal special pentru astrofotografie, în contextul producerii unor evenimente astronomice.
